Un proiect de ţară elaborat pe zeci de ani de acum înainte, nu care să se schimbe odată cu rotirea partidelor politice la putere, mai puţină atenţie dată banilor şi mai mult interes pentru colaborare între companii, politici care să stimuleze creşterea natalităţii şi crearea unui nucleu de antreprenori care să comunice mesaje sănătoase de business – aceasta este „reţeta“ pe care câţiva lideri de business o propun pentru o Românie mai competitivă şi mai stabilă economic.
„Am avut o creştere remarcabilă în ultimii 25 de ani, dar nu putem să nu ne întrebăm de ce alte ţări, cu o populaţie mai mică, au crescut mai repede ca noi. Nu am performat la adevăratul potenţial, din corupţie, slabă funcţionare a instituţiilor, infrastructură precară şi evaziune fiscală. Avem nevoie de un proiect de ţară «România 2040» şi de o viziune pe termen lung“, susţine Radu Tătucu, senior PAN-EU vendor manager în cadrul retailerului online american Amazon, care este prezent şi pe piaţa locală cu un centru de dezvoltare. El a fost prezent ieri la summit-ul Romanian Business Leaders, organizat de fundaţia cu acelaşi nume (FRBL), la care au participat circa 300 de anteprenori şi manageri.
Tătucu a precizat că în ultimii 23 de ani România a acumulat o evaziune fiscală în valoare de 250 de miliarde de dolari, bani suficienţi pentru a construi 250.000 de şcoli modernizate sau 14.500 de kilometri de autostradă. Mai mult, Tătucu este de părere că România a rămas captivă a sintagmei „ţară cu potenţial extraordinar“ şi că dacă în următorii zece - douăzeci de ani nu va avea un plan bine pus la punct care să compenseze problemele demografice, care să identifice şi alte clustere care să aducă bani în ţară, în afara turismului, balonul de săpun se va sparge.
Demografia este un element-cheie în parcursul social, dar şi economic al României şi chiar şi antreprenorii încep să simtă pericolul scăderii natalităţii şi al îmbătrânirii populaţiei. De altfel, liderii de business susţin că, dacă discrepanţa dintre numărul de tineri şi cel de persoane în vârstă se menţine sau chiar creşte, nici ei nu vor mai avea pe cine angaja.
„O persoană activă trebuie să susţină tot mai multe persoane inactive. După 2020 va fi o prăbuşire demografică absolut vizibilă, cu o natalitate care nu asigură reproducerea populaţiei, cu o migraţie care va continua în aceeaşi rată. România va mai pierde jumătate de milion de persoane din populaţia actuală. Schimbarea generaţională va deveni vizibilă, atât cantivativ, cât şi calitativ“, susţine Vintilă Mihăilescu, director al departamentului de sociologie din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA).
Pe de altă parte, nici comportamentul oamenilor din business şi aspiraţiile acestora nu au ajutat România să-şi atingă adevăratul potenţial, potrivit lui Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank. În opinia sa, românii sunt încă prea preocupaţi de bani şi de ideea de a avea cât mai multe resurse financiare, pe când un mediu de afaceri sănătos şi sustenabil se construieşte doar pe baza unui nucleu de agenţi economici care lucrează împreună.
„Ne concentrăm prea mult la bani în prezent. În toată cariera mea de bancher am afirmat că nu lucrez cu banii, de fapt, ci cu oamenii. Banii nu sunt un scop în sine, ci sunt oferiţi sau obţinuţi pentru a evolua. Focusul nostru trebuie să fie crearea de valoare, dar nu individual, ci împreună. Sunt sigur că nimeni nu ar vrea să meargă la un doctor care îşi doreşte să facă mulţi bani, ci la acel doctor care vrea să fie cel mai bun în meseria sa“, a explicat van Groningen.
Ce au spus liderii de business despre mediul economic din România şi cum se poziţionează în faţa altor ţări europene
Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank:
Ne concentrăm prea mult la bani în prezent. Dar aceştia nu sunt un scop în sine, ci sunt oferiţi sau obţinuţi pentru a evolua. Trebuie să ne focusăm pentru a crea valoare, nu individual, ci împreună şi dacă faci asta, evident o să ai şi de câştigat.
Radu Tătucu, senior PAN-EU vendor manager în cadrul retailerului american Amazon:
Avem nevoie de un proiect „ România 2040“ pentru a evita greşelile ultimilor 25 de ani, pentru a ne asigura că nu rămânem la stadiul de ţară cu potenţial extraordinar. Nu avem variantă. Demografia nu ne este favorabilă, avem o fereastră critică de 15 ani, după care nu vom mai avea cu cine să facem schimbarea. Trebuie să excelăm în următorii 20 de ani în agricultura organică, construcţia de maşini, ecoturism, IT&C, industria creativă, ştiinţă şi tehnologie şi în educaţie.
Cristian Popa, fost viceguvernator al BNR:
Din 2002 România a ajuns să inverseze dependenţa în exportul de produse cu valoare adăugată joasă cu produse din gama maşini şi echipamente (40% din exporturi).
În România ne-am obişnuit cu două lucruri în ultimii ani, dar de care trebuie să ne dezobişnuim. Primul ar fi inflaţia care a scăzut foarte mult şi al doilea ar fi dobânzile mici. Nu cred că o inflaţie de 1,1% este sănătoasă şi la fel nu sunt nici dobânzile mici, care pot afecta businessul. Dobânzile reduse îngreunează creşterea finanţării, ceea ce ar putea duce la plecări de capital din ţară.
Sorin Axinte, managing partner al firmei de branding Glue şi cofondator al FRBL:
Succesul a fost în România este să faci foarte mulţi bani fără să aibă importanţă cum. Frustrarea se varsă în mişcări sociale. Este un punct de inflexiune pentru că ce vedem cu ochiul liber în ultimii doi-trei ani este că mai şi contează cum ai făcut banii aceia mulţi.
Eu cred că aceste fisuri se întâmplă şi mă bucur că se întâmplă. Contează cum ai făcut banii şi ce faci cu ei în continuare. Antreprenorii sunt foarte importanţi, mai ales pentru mişcări sociale. Ei influenţează cam 15.000 de oameni, direct sau indirect. Este suficient ca ei să pună un mesaj pe o etichetă pentru a schimba ceva.
