Eveniment

Proiectele noului şef de la Agricultură: internet şi locuri de muncă pentru ţărani

Proiectele noului şef de la Agricultură: internet şi locuri de muncă pentru ţărani

Stelian Fuia, noul ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale: Noi putem crea cadrul pentru investiţii în depozite de legume şi fruncte, însă nu putem forţa pe nimeni. Pentru a putea vinde la raft producătorii trebuie să se asocieze

Autor: Gabriel Razi

23.02.2012, 00:05 1443

"Primele măsuri vizează mediul economic din zona rurală. Crearea de locuri de muncă este prioritatea noastră. Internetul broadband în mediul rural este o altă prioritate. La sfârşitul anului 2013 trebuie să putem spune că avem cu adevărat internet la sat", a spus ieri Stelian Fuia, fără să prezinte un plan concret.

Ca şi în cazul predecesorilor săi Stelian Fuia nu a "atacat" însă problema fundamentală a agriculturii locale: de ce ţăranii sunt săraci, iar cei de la oraş mă­nâncă scump.

Întrebat de ce ţăranii vând la marginea drumului varză, cartofi sau castraveţi, Fuia s-a rezumat să afirme că soluţia pentru această problemă sunt depozitele, fonduri pentru astfel de investiţii fiind disponibile prin intermediul proiectelor europene.

"Noi putem crea cadrul pentru investiţii în depozite de legume şi fruncte, însă nu putem forţa pe nimeni. Pentru a putea vinde la raft producătorii trebuie să se asocieze. Numai prin asociere producătorii pot îndeplini condiţiile retailerilor, şi anume standar­dizare şi livrări constante."

Prima decizie: schimbarea unui director care gestiona fonduri UE de 307 mil. euro

Prima schimbare făcută de Fuia la Agricultură a fost una la nivel de personal. Noul ministru l-a demis ieri pe Gheorghe Văcaru, di­recto­rul general al Autorităţii de Management pentru Pro­gramul Operaţional pentru Pescuit (AMPOP). Această insti­tuţie gestionează fonduri europene de 307,6 milioane de euro, însă nu a reuşit să aducă în ultimii cinci ani niciun ban european în economia locală.

"Din luna iunie a anului trecut plăţile pentru acest program sunt suspendate. Nu ne jucăm cu absorbţia fondurilor europene. Nu ţin pe nimeni cu forţa în minister. Ţinta privind absorbţia pe primul trimestru este un miliard de euro (fonduri pentru investiţii şi plăţi directe - n. red.) şi cred că o vom atinge", a declarat ieri Fuia. România are la dispoziţie 10 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii în agricultură în perioada 2007-2013, din aceşti bani fiind atraşi până în prezent 3,4 miliarde de euro.

"Pentru acest an avem o ţintă ambiţioasă de 2,5 miliarde de euro. Sunt convins că vom face target-ul anual, care reprezintă 40% din cât şi-a asumat Gu­vernul", a adăugat Fuia.

Merge înainte cu taxa pe pârloagă

Dacă în privinţa instrumentelor cu ajutorul cărora va genera noi locuri de muncă în mediul rural ministrul nu a dat detalii, despre taxarea celor care lasă terenurile pârloagă şeful de la agricultură a subliniat că proiectul va fi în două săptămâni pe masa guvernului.

"Dacă acum 2-3 ani aveam 2,5 milioane de hectare nelucrate, la sfârşitul anului trecut suprafaţa a coborît la sub 1 milion de hectare. Această suprafaţă trebuie adusă în circuitul agricol fără a afecta proprietatea. Terenul este un bun privat, însă este vorba şi de un bun public dacă se ia în considerare ce reprezintă acest teren pentru potenţialul de creştere economică."

Taxa pe pârloagă este un proiect adus în lumina reflectoarelor în urmă cu un an de fostul ministru Valeriu Tabără. Legea a intrat anul trecut în impas pentru că oficialii guvernului au considerat că o lege de tip punitiv ar avea un impact negativ asupra populaţiei.

Ulterior legea a fost modifi­cată sub forma unui proiect care vizează igienizarea tere­nurilor agricole. În cea mai recentă formă dispo­nibilă public proiectul de lege vizează taxarea cu până la 400 de lei/hectar a celor care nu îşi curăţă tere­nurile de buruieni "În două săptămâni sperăm să punem pe masa gu­vernului forma finală a legii. Trebuie văzut ce soluţie vom alege, cea a unei ordonanţe de urgenţă sau a adoptării prin Parlament", a afirmat Fuia.

Se aşteaptă la negocieri dificile la Bruxelles

Deşi duce mai departe o bună parte din proiectele începute de predecesorul său, Stelian Fuia nu se arată la fel de optimist ca Valeriu Tabără în privinţa prelungirii interdicţiei privind achiziţiile "la liber" de teren agricol făcute de către străini. Noul ministru îşi justifică poziţia prin faptul că o astfel de măsură ar implica modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

"Străinii nu pot cumpăra teren la liber în România până la data de 31 decembrie 2013. O firmă cu acţionari străini este însă o societate românească. Intenţia noastră este să ducem moratoriul şi după 2013 dacă este posibil. Celelalte ţări, Ungaria şi Polonia, care au reuşit prelungirea termenului nu au avut inclusă această clauză în tratatul de aderare. O prelungire a termenului ar însemna modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană", a explicat ministrul.

Valeriu Tabără declara în urmă cu un an că atâta timp cât se va afla în fotoliul de ministru de la Agricultură străinilor nu le va fi permis să cumpere teren fără restricţii pe piaţa locală.

Fostul şef de la Agricultură sublinia la acel moment că un val de achiziţii de teren agricole făcute de străini ar afecta securitatea agricolă a României.

Interesul investitorilor străini pentru agricultura locală este vizibil, în condiţiile în care în ultimii ani aceştia au ajuns să deţină în România aproximativ 700.000 ha de teren arabil, 8,4% din total, potrivit unei statistici făcute publice la sfârşitul anului trecut de Ministerul Agriculturii (MADR). Valoarea investiţiilor făcute de străini în terenurile arabile locale se cifrează la circa 1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere un preţ mediu de 2.000 de euro/hectar. Investitorii danezi, italieni, bri­tanici sau americani nu pot cumpăra teren la liber în România, ei fiind obligaţi să facă achiziţiile prin inter­me­diul companiilor înregistrate local. Această barieră s-a do­vedit însă ineficientă în faţa "setei de pământ" a investitorilor.

AFACERI DE LA ZERO