Din datele prezentate, joi, de Guvern rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB.
Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro.
Guvernul arată astfel că Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista "stabilitate, credibilitate şi consecvenţă".
Deficitul bugetar va fi finanţat în proporţie egală, cu câte 1,5 miliarde euro, din surse interne şi externe.
Guvernul va aloca 17,5 miliarde euro pentru asigurări şi asistenţă socială, 6,2 miliarde euro pentru sănătate, 4,9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educaţie şi cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, 2.7 miliarde euro pentru ordine publică şi siguranţă natională, 2 miliarde euro pentru administraţie publică centrală şi locală, 1,5 miliarde euro pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, 1 miliard euro pentru apărare, 1 miliard euro pentru protecţia mediului şi 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria publică.
Cheltuielile pentru plata pensiilor vor însuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii va necesita 10,2 miliarde euro.
Alte alocări sunt rezervate pentru investiţii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri şi servicii (7,6 miliarde euro), asistenţa socială (4,4 miliarde euro, Guvernul susţinând că este ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobânzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenţii (1,1 miliarde euro), contribuţia României la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri şi cheltuieli (2,9 miliarde euro).
Datoria publică se ridică la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro în urmă cu patru ani, România având în acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană.
Guvernul arată astfel că România are o datorie de 34,7% din PIB, astfel că din cadrul UE doar trei ţări au o datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au o datorie mai mare.
La acestea se adaugă costuri totale de 14 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naţionalizate (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) şi alţi bugetari (1,4 miliarde euro) câştigate în instanţă, datorii ale autorităţilor locale (2,2 miliarde euro), datorii în sănătate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).
Ca măsuri pentru reducerea cheltuielilor, Guvernul prezintă scăderea sumelor calculate pentru fiecare parlamentar, reducerea numărului de angajaţi guvernamentali, reforma "dură" a companiilor de stat şi a instituţiilor, instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor, "oprirea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor susţinute din fonduri europene" la alte instituţii publice, stoparea alocărilor pe criterii politice.
În datele prezentate de Executiv se arată că fiecare român produce 7.000 euro pe an, iar statul colectează în medie 2.300 euro de la fiecare cetăţean. La rândul său, statul cheltuieşte în medie 2.450 euro pentru fiecare cetăţean prin servicii precum sănătatea şi educaţia. O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare român (rezultând din stocul datoriei), iar încă 700 de euro per cetăţean este paguba generată de datoriile istorice.
"175 euro este beneficiul per cetăţean al măsurilor noi introduse prin proiectul de buget", susţine Guvernul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
