Luna februarie a adus încă o surpriză neplăcută, creditulprivat continuând să scadă, ceea ce arată că în continuarebancherii nu reuşesc să vândă finanţări suficient de mari pentru aacoperi rambursările, chiar dacă mulţi jucători au anunţat pentruanul acesta planuri de creştere.
Creditul privat a scăzut cu 0,6% în februarie, până la un soldde 206,6 miliarde de lei (49 mld. euro). Excluzând impactulinflaţiei, scăderea a fost chiar mai mare, de 1,3%. Aceasta a fosta doua lună consecutivă de scădere, după ce la sfârşitul anuluitrecut stocul de finanţări reuşea să urce. În aceste condiţii,creditul privat reuşeşte o creştere anuală modestă, de 3,7% întermeni nominali, care se transformă însă într-o scădere de 3,6%,atunci când se elimină impactul inflaţiei.
"Evoluţiile anualizate confirmă ce am văzut şi până acum. Avem ocreştere în zona finanţărilor pentru companii, mai ales în valută.La persoane fizice creşterea a fost concentrată la creditele învalută, iar aici este exclusiv efectul programului «Prima casă»",spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
În termeni anualizaţi, creditul în lei a scăzut cu 3% (respectiv10% în termeni reali), în timp ce creditul în valută, exprimat îneuro, a urcat cu 5,6%.
În luna februarie, la fel ca în ianuarie, nu s-a mai respectattrendul anual, astfel că finanţările în lei au urcat marginal, cu0,1% în termeni nominali, în timp ce soldul creditului în valută astagnat.
"Într-adevăr, atât în ianuarie cât şi în februarie cifrele auarătat o contracţie a creditului în valută în special pe sectorulgospodăriilor populaţiei. În continuare factorul principal alacestei evoluţii îl reprezintă lipsa cererii solvabile, corelatînsă în această perioadă şi cu un anumit factor de sezonalitate",spune Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank.
Populaţia are datorii la bănci de aproape 100 de miliarde de lei(23,6 mld. euro). În februarie atât creditele în lei, cât şi celeîn euro au scăzut cu circa 1%. Faţă de luna februarie 2010,populaţia şi-a redus creditele în lei cu 7%, în timp ceîmprumuturile în valută au urcat cu aproape 8%. Ritmurile suntcalculate pentru solduri exprimate în lei. Companiile au datoriiceva mai mari, de aproape 107 miliarde de lei (25,3 mld. euro).Soldul împrumuturilor în lei a stangat, în timp ce la valută aurcat cu 9%.
Majoritatea bancherilor vorbesc anul acesta despre planuri decreştere pe creditare, vizând ritmuri de o cifră, iar cei maioptimişti, chiar de două cifre. Constantinescu apreciază că soldulcreditelor ar putea să urce cu 6%-7% anul acesta, având în vedereperspectivele redresării economiei.
Doar populaţia mai pune bani deoparte
Populaţia a reuşit să îşi majoreze în luna februarie economiilela bănci, chiar dacă bancherii au ajustat dobânzile oferite şichiar au încercat să tenteze clienţii să ia credite pentru aconsuma mai mult.
Depozitele populaţiei în lei au urcat în februarie cu 1,6%, pânăla 65,8 mld. lei (15,6 mld. euro), potrivit datelor BNR. Solduldepozitelor în valută a coborât uşor exprimat în lei, până la 39,3mld. lei (9,3 mld. euro), însă statistica este influenţată devariaţia cursului.
Leul a câştigat 0,9% în faţa euro în februarie, în timp cestatistica BNR indică o scădere a soldului cu 0,7%, ceea ceînseamnă că, exprimat în euro, stocul de depozite a urcat marginal.Firmele au continuat însă să îşi consume depozitele. Depozitele înlei au coborât cu 4,2%, iar cele în valută (pentru soldul exprimatîn lei) cu 3,4%.
"Această evoluţie în dinamica depozitelor companiilor poate fiinterpretată şi ca un semnal pozitiv - în sensul orientăriifondurilor disponibile spre investiţii în măsura în careactivitatea economică a dat semnale de revenire în ultimele luni,industria şi exporturile înregistrând rezultate îmbucurătoare",apreciază Constantinescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
