♦ Companiile au nevoie de sprijinul statului pentru a se extinde peste graniţe.
Dezvoltarea brandurilor româneşti atât pe plan local, cât şi pe pieţele externe se traduce în final printr-un nivel de creştere mai ridicat pentru economie şi printr-un nivel de trai mai bun pentru consumatorii autohtoni. Aceasta este una dintre concluziile desprinse în urma videoconferinţei ZF Branduri româneşti - Valenţele pozitive ale lui „made in RO“, organizată marţi de Ziarul Financiar.
„Este important să avem branduri şi produse care să iasă în afara ţării, care să aducă bunăstare României. Promovarea brandurilor româneşti la export ar putea genera întoarcerea în ţară a unui profit multiplicat de sute de ori“, a spus în cadrul evenimentului Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil. Compania e prezentă pe patru continente, în peste 35 de ţări, dar pentru a ajunge aici a fost nevoie de mulţi ani şi multe investiţii. „Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate.“
Din perspectiva Rucsandrei Hurezeanu, proprietarul producătorului de dermatocosmetice Ivatherm, cea mai importantă piaţă pentru fiecare brand este piaţa locală. Aici se învaţă primele lecţii pe care orice business trebuie să şi le însuşească pentru a se dezvolta într-un mod sănătos şi pentru a se putea extinde apoi în afara ţării.
„Prezenţa pe piaţa locală reprezintă un proces de învăţare prin care orice brand trebuie să treacă. Trebuie să vă concentraţi atenţia şi să cuceriţi piaţa locală şi apoi va fi uşor de replicat modelul şi în alte ţări“, consideră Rucsandra Hurezeanu.
Brandul Ivatherm e prezent pe aproape 20 de pieţe din toată lumea, din Orientul Mijlociu până în Asia.
Principala provocare pe pieţele străine sunt banii necesari investiţiilor, consideră Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj, cea mai mare companie din producţia locală de cosmetice.
„Noi avem parteneri la export în 50 de ţări, dar nu sunt nume de notorietate mare. Am avea nevoie de zeci de milioane de euro ca să investim în aceste ţări. Dacă nu investim în marketing în fiecare piaţă în parte, e o mare problemă. Ţinând cont de bugetele noastre, investiţia noastră e graduală.“
Potrivit lui Ionuţ Ilie, general manager Ice Cream în cadrul Unilever South Central Europe, companiile îşi construiesc singure un drum local sau internaţional, cu multe sacrificii şi mulţi bani, dar dacă produsul pus pe piaţă este unul corect, atunci oamenii îl vor cumpăra.
Românii au început să perceapă produsele realizate local ca fiind mai calitative, mai gustoase decât orice altele care vin din import, potrivit celor mai recente studii.
„Brandurile româneşti stau fără nicio problemă la acelaşi nivel cu cele internaţionale“, explică Tiberiu Dăneţiu, director marketing, Auchan Retail România, unul dintre cei mai importanţi jucători din comerţul local. Totuşi, pe pieţele externe „made in RO“ nu are aceleaşi valenţe pozitive.
„Din păcate «Made in Romania» nu este un brand ca atare, cum e când spui «Made in Germany». În acest caz, «Made in Germany» ridică nivelul brandului. România încă nu este acolo. Dar sunt foarte multe companii româneşti şi industrii care au reuşit să impună un brand“, adaugă Ionuţ Ilie.
Pentru asta ar fi nevoie de un ajutor din partea statului şi de existenţa unor consuli pe probleme economice şi comerciale.
Aceste funcţii au fost desfiinţate, potrivit lui Mircea Turdean, care propune ca aceşti angajaţi ai statului să fie plătiţi precum oamenii de vânzări din companii, pe comision, ei fiind vitali în promovarea brandurilor româneşti peste hotare.
„Ar fi foarte util dacă am avea echipe de consilieri economici pentru promovarea brandurilor pe plan internaţional. E drept, baza nu trebuie s-o aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Trebuie să ne facem businessul. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe“, conchide Eliodor Apostolescu.
