♦ Statul are punga goală iar, în ultimii ani, investiţiile străine s-au redus substanţial faţă de anii de vârf (şi-au revenit, cumva, anul trecut). Fondurile europene au fost cele care au contribuit decisiv la investiţii. În anii ce vin, acestea vor fi însă mai mici şi este absolut necesar să fie găsit un substitut.
Pe datele de anul trecut, creşterea economică de 0,7% a fost asigurată, în proporţie de 1%, de investiţii (formarea brută de capital fix) şi doar de 0,1% de consum. Dacă privim în urmă, vedem însă că au fost ani în care participarea investiţiilor la creşterea economică a sărit bine chiar şi de 3%, aşadar 2025 nu a fost acel moment de inflexiune în care investiţiile înlocuiesc consumul, pe termen lung, ca motor de creştere.
Investiţiile totale au crescut, pe volum, de la 459 mld. lei, în 2024, la 494 mld. lei, în 2025, plus 7%. Dacă vedem doar investiţiile statului, acestea au fost anul trecut de
138 mld. lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent. Dar, din aceste investiţii, 78,5 mld. lei au fost fonduri UE (fonduri structurale şi din PNRR). Adică 57% din toate investiţiile statului de anul trecut au venit din fonduri UE. În total, UE a acordat României, în 2025, 90 mld. lei (18 mld. euro), echivalentul a 4,7% din PIB – sume dedicate învestiţiilor (prin PNRR şi fonduri structurale), dar şi plăţilor directe în agricultură.
