Eveniment

Nu putem să mutăm toată economia acasă. Economia are nevoie să fie lăsată să funcţioneze. La anul nu vor fi majorări de taxe, dar vor fi controale fiscale mai dese la firmele care au beneficiat de măsuri de sprijin

Videoconferinţa ZF/NNDKP Legal & Tax: Cum gestionează România impactul pandemiei globale asupra economiei locale?

Nu putem să mutăm toată economia acasă. Economia are nevoie să fie lăsată să funcţioneze. La anul nu vor fi majorări de taxe, dar vor fi controale fiscale mai dese la firmele care au beneficiat de măsuri de sprijin

Autor: Răzvan Botea

16.10.2020, 00:07 1979

♦ Mediul de afaceri se poate aştepta la controale fiscale mai dese după alegeri şi la controale şi din partea altor instituţii la companiile care au beneficiat de măsuri de sprijin Consultanţii fiscali sunt optimişti în privinţa evoluţiei economiei.

Consultanţii şi avocaţii casei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au spus în cadrul celei de-a patra ediţii a evenimentului anual Tax & Legal că perioada de lockdown total a fost depăşită, iar angajaţii se vor întoarce treptat la birou, chiar dacă munca de acasă va fi mult mai des utilizată decât înainte de pandemie. Un nou lockdown ar fi foarte periculos pentru economie.

„Nu putem să mutăm toată economia acasă, este o realitate de care trebuie să ţinem cont, atât noi, cât şi guvernanţii“, a spus Alina Timofti, partener şi coordonator în cadrul NNDKP, Divizia de Consultanţă Fiscală.

Marius Ionescu, partener şi coordonator al NNDKP, divizia de consultanţă fiscală, este de părere că deficitul bugetar în 2021 va fi undeva la 4%, în condiţiile în care creşterea economică din România se va situa între 3 şi 4% şi astfel nu va fi nevoie de creşterea taxelor pentru a mai atenua din deficitul bugetar.

„Din estimările mele, cu o creştere de pensii de 14% nu este nevoie de creşterea taxelor. În niciun caz nu ar trebui să discutăm în 2021 de 9% deficit. Cu o creştere economică de 3-4% anul viitor cred că putem avea un deficit bugetar de până în 4%, asta ar fi estimarea mea“, a spus Marius Ionescu.

Ziarul Financiar împreună cu casa de avocatură (NNDKP) a organizat joi cea de-a patra ediţie a evenimentului anual sub umbrela Legal & Tax. În cadrul evenimentului avocaţii şi consultanţii NNDKP au răspuns întrebărilor mediului de afaceri legate de fiscalitatea din 2021, evoluţia pieţei muncii, cum funcţionează şi cine sunt beneficiarii ajutoarelor de stat, care sunt fondurile disponibile în mod real şi cum va evolua economia în această criză. Anul acesat evenimentul s-a desfăşurat în format online şi a adunat peste 15.000 de vizualizări pe site-ul Ziarului Financiar şi pe pagina de Facebook.

Prezent la eveniment, secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Sebastian Burduja a spus că printre slăbiciuniloe finanţelor statului în perioada următoare se află, alături de creşterea pensiilor cu 40%, şi incapacitatea sistemului public de a implementa proiecte cu bani europeni, aşa cum arată experienţa ultimilor ani.

„Mai văd vulnerabilităţi în capacitatea sistemului public de a livra proiecte. Banii europeni nu vin de la sine, ei trebuie atraşi printr-un program naţional de reformă, iar experienţa ultimelor decenii ne arată că România are o problemă în a gândi şi a implementa proiecte, în special în zona de infrastructură“, a spus Sebastian Burduja.

Alina Timofti este de părere că, după alegerile parlamentare, care vor fi la finalul lui 2020 sau începutul lui 2021, controalele fiscale la companii se vor înteţi, iar companiile care au beneficat de măsuri de sprijin în pandemie vor avea parte de controale şi de la alte instituţii în afară de ANAF.

„Au fost mai multe măsuri cu impact la nivelul întregii economii. Sunt foarte importante, unele dintre le încă sunt în derulare, unele vor fi prelungite. Mă aştept ca în perioada următoare ca ele să constituie obiectul unor controale, aşa cum este şi normal. Nu neapărat controale numai din partea ANAF, ci din partea mai multor autorităţi, cum ar fi Inspecţia Muncii. Prin urmare este un subiect pe care îl vom întâlni în perioada următoare“, a mai spus Alina Timofti.

 

Alina Timofti,

partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală

► Din ceea ce am cercetat noi, rezultă în mod categoric că România nu a diferit semnificativ cu ceea ce au făcut alte state europene ca răspuns la criză, mai ales în privinţa tipurilor de măsuri adoptate. Sigur că dacă vorbim de anvergură, nu ne putem compara cu Germania sau Franţa.

► În mai toate analizele pe care le văd, procentul din PIB al măsurilor guvernului este de aproximativ 5% din PIB. Dacă vorbim de economiile avansate din Europa, au avut intervenţii de 10-12% din PIB.

► Cu siguranţă că IMM Invest este o idee bună şi un program bun. El s-a adresat nu neapărat companiilor în dificultate, ci companiilor care  aveau deja proiecte bancabile şi înaintea crizei. Cu siguranţă obţii o dobândă mai bună, totuşi proiectul trebuia să fie bancabil şi în condiţii normale.

► Una dintre cele mai importante măsuri aplicate în piaţă este şomajul tehnic. Suportarea a 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu, a fost o măsură larg utilizată de sectoarele afectate. Din ce ştim, acum se mai foloseşte în HoReCa, deci mai sunt sectoare care încă au dreptul să utilizeze şomajul tehnic.

► Deşi au putut beneficia de amânarea la plata impozitelor, multe companii au preferat să plătească şi să beneficeze de bonificaţie pentru plata la timp. 

► Au fost mai multe măsuri cu impact la nivelul întregii eocnomii. Sunt foarte importante, unele dintre ele încă sunt în derulare, unele vor fi prelungite. Mă aştept ca în perioada următoare ca ele să constituie obiectul unor controale, aşa cum este şi normal. Nu neapărat controale numai din partea ANAF, ci din partea mai multor autorităţi, cum ar fi Inspecţia Muncii. Prin urmare este un subiect pe care îl vom întâlni în perioada următoare.

 

Marius Ionescu,

partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală

► Măsurile de susţinere a economiei au fost bune şi corecte, luate la timp şi în rezonanţă cu ceea ce s-a luat în peste 100 de ţări. Cred că s-a depăşit o perioadă, cea a lockdownului. Fabricile s-au descis, au comenzi, şi cred că măsurile care vor fi luate de acum încolo trebuie să ţintească sectorial companiile afectate: aviaţie, HoReCa, turism.

► România este mult mai bine pregătită acum decât a fost în 2008 şi cred că a acţionat mult mai bine. Când vom dezbate execuţia bugetară, lucrurile nu stau atât de rău. Nu mă aştept să se piardă bani masiv.

► Ne uităm că acest deficit bugetar de 9% vine din faptul că s-au amânat plăţile de taxe timp de 7 luni, fără niciun cost. Ne uităm că mai apoi avem cheltuieli mari generate de pandemie. Dacă eliminăm numai acest efecte, scăpăm de 3,5-4% din acest deficit bugetar. Sper că Executivul european va fi flexibil şi anul următor şi deficitul va putea fi mai mare de 3%.

► România trebuie să-şi colecteze taxele, nu o face cel mai bine, din păcate. Nu de ieri de azi, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la gap-ul de TVA  şi pe penultimul loc la nivelul de colectare a obligaţiilor fiscale. Aici sunt măsurile care trebuie luate şi trebuie luate repede.

► În exerciţiul anterior am atras 95% din toate fondurile, iar acum execuţia merge bine. Sunt optimist din acest punct de vedere, cred că vom reuşi o execuţie bună. Rămâne însă problema de ce atât businessul privat, cât şi statul român nu pot atrage fonduri europene la viteza care ar trebui.

 

Sebastian Burduja,

secretar de stat în Ministerul de Finanţe

► Noi credem în continuare în această revenire în V, una solidă anul acesta şi anul viitor. Politica guvernului a fost să încurajeze din plin investiţiile. Avem investiţii de peste 30 mld. lei, un record, investiţii care au venit din raţionamentul că dacă nu susţinem investiţiile, nu putem da şansă economiei României să se relanseze.

► Sper ca CCR să se uite la creşterea pensiilor nu doar din punct de vedere juridic, ci juridico-politic, inclusiv din perspectiva echilibrului puterilor. Nu poţi avea un parlament care adoptă în mod abuziv până la urmă o măsură complet nesustenabilă, în ciuda a ce a spun guvernul şi economia.

► Mai văd vulnerabilităţi în capacitatea sistemului public de a livra proiecte. Banii europeni nu vin de la sine, ei trebuie atraşi printr-un program naţional de reformă, iar experienţa ultimelor decenii ne arată că România are o problemă în a gândi şi a implementa proiecte, în special în zona de infrastructură.

► În ceea ce priveşte EximBank, noi am derulat mai multe programe prin intermediul ei, inclusiv schema de ajutor pentru marile companii, care este operaţională. Are un plafon relativ generos şi au început deja să curgă aceste cereri din partea marilor companii. Plafonul este de 5 mld. de euro în total, pentru împrumuturi garantate până la 80% şi subvenţionarea dobânzii de până la 50%, pentru întreprinderi care nu erau în dificultate nici la finalul lui 2019.

 

 

Georgeta Dinu,

partener, NNDKP Concurenţă, Ajutor de Stat şi Drept UE

► Unele ajutoare de stat merg, altele nu. Programele de investiţii pentru companiile mari în general merg.  Dacă luăm un exemplu, de săptămâna această, este o diferenţă foarte mare între aşteptarea de 50.000 de beneficiari pentru programul de microgranturi şi răspunsul din piaţă care a fost de doar 14.000 de companii.  S-a păstrat şi plafonul de 5.000 de euro ca cifră de afaceri şi poate unele dintre companii nu au îndeplinit condiţiile.

► Pentru fondurile europene este o discuţie mai sensibilă, pentru că este toată acea preocupare legată de faptul că dacă nu ai fost foarte atent la cele mai mici condiţii formale, ajungi la sancţiuni şi atunci o parte din reticenţă se datorează şi situaţiei reale în care uneori anumite proiecte nu merg.

► O altă dificultate anul acesta este ce facem cu proiectele pe care le-am obţinut, au fost finanţate, dar din cauza situaţiei din acest an a trebuit să fie ajustate.

 
 

Eva Forika,

partener, coordonator NNDKP Timişoara

► Companiile mari (din zona Timişului – n. red.) lucrează la turaţie maximă, încercând să îşi respecte comenzile pe care nu au putut să le recupereze în perioada lockdownului.

► Nevoia cea mai mare pe care a resimţit-o mediul de business la relansarea activităţii economice a fost pentru previzibilitate şi predictibilitate în aplicarea măsurilor care ţin de continuarea activităţii. În plus, dacă ar fi posibil, companiile ar avea nevoie să beneficieze de sprijin din partea autorităţilor pentru costurile suplimentare pe care ei sunt nevoiţi să le suporte pentru continuare producţiei.

► Piaţa regională din vestul României a resimţit din plin şi chiar din ianuarie 2020 efectele blocajelor produse pe lanţurile de aprovizionare cauzate de pandemie, iar mai apoi consecinţele închiderii companiilor similare din vestul Europei, astfel că măsurile de sprijin economic şi fiscal care au fost disponibile pentru acest segment au fost utilizate pe scară largă.

 

Ciprian Păun,

partener, coordonator NNDKP Cluj-Napoca

► Zona de IT s-a orientat poate cel mai rapid la realitatea pandemică şi am avut o serie de companii pe zona de IT care lucrau în HoReCa, care lucrau pe diferite sectoare afectate dar, datorită unui management foarte bun, au reuşit să se reorienteze şi nu au făcut concedieri colective.

► Pe de altă parte zona de construcţii este în top. În Cluj în continuare se vinde foarte scump, dar se vinde. Antreprenorii se reorientează pe zona rezidenţială, există o efervescenţă pentru identificarea terenurilor din proximitatea Cujului.

► 2021 va fi un an al prudenţei, antreprenorii vor încerca să nu facă greşeli în acest an, să nu se arunce în diferite strategii pentru că nu reuşesc să îşi dea seama de evoluţia pe termen mediu. În rest, eu sunt foarte optimist.

► Producţia industrială nu a scăzut foarte mult în această perioadă, s-a recuperat în luna august foarte multe decalaje. Pe zona Clujului există un optimism în această parte plină a paharului.

 

Roxana Abraşu,

asociat manager, NNDKP Dreptul Muncii

► Discuţiile legate de telemuncă sunt şi în jurul costurilor pe care îl suportă angajatorul, angajatul. Suntem într-un moment de flexibilizare, telemunca va rămâne o prioritate, încet-încet încep lucrurile să se echilibreze.

► Din perspectiva ajutoarelor de actualitate la acest moment este kurzarbeitul, pe care l-au folosit angajatorii destul de mult în această perioadă. Rămâne aplicabil până la sfârşitul anului ajutorul de şomaj tehnic pentru domeniile afectate. Modelul kurzarbeit funcţionează, nu avem semnale atât de pozitive precum pentru şomajul tehnic, dar este o măsură bună.

► Lucrurile nu s-au echilibrat şi nu ştim ce se poate întâmpla. Nu exclud posibilitatea de noi reduceri de personal în companii. Din ce cred eu, probabil că vom avea la începutul lui 2021 reduceri de personal.

► Am speranţa că, la jumătatea anului viitor, vom fi cu toţii înapoi la birou.

AFACERI DE LA ZERO