UPDATE 8:30. Florin Cîţu, preşedintele PNL şi Cătălin Drulă, preşedintele interimar al USR, au condamnat, în mesaje postate în social media, situaţia din Ucraina.
„Condamnăm cu tărie recunoaşterea de către Rusia a independenţei zonelor Doneţk şi Luhansk. Este o încălcare flagrantă a legilor internaţionale şi va atrage cel mai sever răspuns din partea comunităţii internaţionale. România susţine suveranitatea şi integritatea teritorială”, a scris pe Twitter Florin Cîţu.
„Rusia încalcă legislaţia internaţională şi denunţă unilateral acordurile de la Minsk prin recunoaşterea aşa-ziselor republici din estul Ucrainei.
USR condamnă decizia lui Vladimir Putin. Un lider autoritar încearcă să schimbe ordinea de securitate din Europa prin violenţă. Sancţiunile drastice sunt un răspuns necesar al Europei în această situaţie”, a scris pe Facebook Cătălin Drulă.
Drulă spune că scenariul la care asistăm nu este unul nou. „Istoria ne aminteşte că acelaşi lucru s-a întâmplat în Transnistria, Abhazia, Oseţia de Sud şi, foarte recent, în Crimeea. Cu un amestec de fake news şi rescriere a istoriei atunci când îi convine, Vladimir Putin încearcă să refacă URSS. Dictatura sovietică a eşuat lamentabil şi nu va reveni în Europa. Popoarele din estul Europei au ales libertatea”, încheie politicianul.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o „statalitate autentică", ci a fost creată de Rusia bolşevică, iar acum se confruntă cu probleme politice sistemice.
UPDATE 7:00 Agenţia rusă de rating ACRA estimează că băncile din ţară au importat în decembrie bancnote în valută străină în valoare de 5 miliarde de dolari, faţă de 2,65 miliarde de dolari cu un an înainte, o măsură preventivă în cazul unor sancţiuni care ar genera o cerere crescută, scrie CNN.
În mod tradiţional,astfel de importuri sunt dominate de dolari, care, alături de alte valute, le oferă ruşilor siguranţă în faţa oricărei scăderi a valorii rublei sau a creşterii inflaţiei, ambele rezultate potenţiale ale sancţiunilor străine.
Valery Piven, director senior la ACRA, a declarat pentru Reuters că, potrivit calculelor bazate pe rapoartele tehnice pe care băncile le transmit în fiecare lună băncii centrale a Rusiei, acestea au importat, de asemenea, bancnote străine în valoare de 2,1 miliarde de dolari în noiembrie.
Statele Unite iau în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei, propunând ca unele dintre băncile sale de top să fie eliminate din tranzacţiile în dolari, au declarat surse pentru Reuters.
"Raportul dintre activele şi pasivele valutare deţinute de bănci este reglementat de banca centrală şi (în prezent) nu provoacă îngrijorare. Creşterea importurilor (de valută) este mai mult legată de o posibilă creştere a cererii de valută în numerar", a declarat Piven.
Banca centrală a Rusiei a refuzat să comenteze. Băncile din ţară importă în mod regulat valute străine în numerar pentru a satisface cererea clienţilor de dolari sau euro necesari pentru călătorii în străinătate sau în cazul unor circumstanţe neprevăzute.
În pofida temerilor sporite legate de un conflict militar în Ucraina, importurile de valută din decembrie sunt încă mult mai mici decât cele 18 miliarde de dolari aduse în Rusia la sfârşitul anului 2014, când rubla era în cădere liberă după anexarea Crimeei de către Moscova.
Aproximativ jumătate din totalul activelor şi pasivelor externe bancare ale Rusiei, adică aproximativ 100 de miliarde de dolari şi, respectiv, 70 de miliarde de dolari, sunt deţinute în dolari americani, arată datele băncii centrale. Valoarea este în scădere de la aproximativ 80% în 2002 şi 70% la începutul anului 2014.
Băncile de top din Rusia, Sberbank, VTB, VEB şi Gazprombank, care au fost menţionate luni în raportul Reuters ca posibile ţinte ale sancţiunilor în dolari, nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Ministerul rus de Finanţe nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
UPDATE 3:00 : Ucraina nu va accepta modificarea frontierelor, afirmă preşedintele Volodimir Zelenski, după decizia Rusiei de recunoaştere a independenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk, avertizând asupra dreptului la apărare colectivă.
"Cele mai noi acţiuni ale Rusiei sunt o încălcare a suveranităţii Ucrainei şi a integrităţii teritoriale a ţării noastre. Întreaga responsabilitate pentru consecinţele acestor decizii aparţine Rusiei", afirmă Volodimir Zelenski, conform unui comunicat difuzat de Preşedinţia Ucrainei.
"Noi nu ne temem. Frontierele ţării vor rămâne aşa cum sunt. Ucrainenii sunt pe teritoriul lor şi nu vor ceda nici cea mai mică parte a teritoriului", a avertizat preşedintele Ucrainei, invocând dreptul la apărarea colectivă.
"Aşteptăm din partea partenerilor paşi clari şi eficienţi de susţinere. Acum vom vedea cu adevărat cine sunt prietenii noştri", a subliniat Volodimir Zelenski, citat de postul BBC şi de cotidianul Le Figaro.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, luni seară, armatei ruse să intervină pentru ceea ce Moscova cataloghează drept misiuni de "menţinere a păcii" în regiunile separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, după recunoaşterea independenţei acestora.
Rusia a mobilizat aproximativ 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei şi este acuzată de Statele Unite şi Marea Britanie că pregăteşte o invazie.
UPDATE 02:00: Statele Unite îi cer preşedintelui Ucrainean să meargă de urgenţă la Liov pentru propria siguranţă.
Statele Unite se aşteaptă ca armata rusă să intervină în următoarele ore în regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, anunţă un oficial de rang înalt de la Washington, citat de CNN.
"Trupele ruse continuă să se apropie de frontiera Ucrainei. Sunt indicii că invazia ar putea începe în orice moment. Washingtonul va continua eforturile diplomatice până în momentul în care tancurile vor pătrunde în Ucraina", a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei Joseph Biden.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, luni seară, armatei ruse să intervină pentru misiuni de "menţinere a păcii" în regiunile separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, după recunoaşterea independenţei acestora.
Rusia a mobilizat aproximativ 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, fiind acuzată de Statele Unite şi Marea Britanie că pregăteşte o invazie.
UPDATE: SUA le-a ordonat tuturor diplomaţilor rămaşi în Ucraina să se mute în Polonia din motive de securitate.
În contextul deteriorării grave a situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre şi a evoluţiilor negative din această seară, Ministerul Afacerilor Externe (#MAE) informează că a fost ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina la nivelul maxim – „Părăsiţi imediat ţara!”
Conform noului nivel de alertă, MAE le solicită cu insistenţă cetăţenilor români să nu se deplaseze în această ţară, iar celor care se află temporar în Ucraina să părăsească teritoriul acestui stat imediat. De asemenea, MAE le recomandă cetăţenilor români să se informeze permanent din surse oficiale, să manifeste atenţie sporită şi să respecte reglementările stabilite de autorităţile ucrainene.
MAE, prin misiunea diplomatică şi oficiile consulare din Ucraina, este pregătit să acorde protecţie şi asistenţă consulară cetăţenilor români de pe teritoriul Ucrainei.
Cu 17% se prăbuşesc acţiunile gigantului rus din energie Gazprom (simbol bursier GAZP), adică aproximativ 20 de miliarde de dolari s-au evaporat în doar caâteva ore din capitalizare, ca o reacţie puternic negativă din partea investitorilor la recunoaşterea independenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk de către administraţia de la Kremlin. Compania scade de la o valoare de piaţă de circa 80 mld. dolari în şedinţa de vineri la aproximativ 60 mld. dolari astăzi.
Astfel, având în vedere că deja unele state europene, printre care şi România, dar şi SUA au anunţat deja prima reacţie în acest caz, de condamnare cu fermitate a recunoaşterii de către Federaţia Rusă a “independeţei” autoproclamatelor republici separtatise, cel mai probabil vor urma sancţiuni economice din parte Vestului care vor lovi în companiile ruseşti.
Şi nu doar Gazprom are o zi de coşmar.
Colosul Rosoneft pierde 6 miliarde de dolari din capitalizare într-o şedinţă cu prăbuşiri de 16% a preţului acţiunilor, Lukoil – cu prezenţa şi în România scade cu 10%, adică 6,7 miliarde de dolari, arată datele agregate de ZF de la Bursa din Moscova. Iar lista continuă cu cea mai mare bancă din Rusia – Sberbank care se prăbuşeşte cu 20% la 56 de miliarde de dolari capitalizare, dar şi alte companii.
Pe de altă parte indicele principal al burse, respectiv MOEX, a pierdut 10% în şedinţa de astăzi, la un moment declinul fiind de chiar 14%, cel mai abrupt de la criza financiară din 2008 încoace, notează The Telegraph.
Având în vedere că Wall Street a avut astăzi, 21 februarie 2022, zi liberă de la tranzacţionare pe fondul unei sărbători, cel mai probabil deschiderea de mâine va fi una pe roşu în contextul înrăutăţirii situaţiei din est. Şi cu siguranţă Bursa de la Bucureşti va prelua dinamica Wall Street.
UPDATE: Preşedintele Biden va emite în curând un ordin executiv care va interzice noi investiţii, comerţ şi finanţare de către persoanele americane către, dinspre sau în aşa-numitele regiuni DNR şi LNR din Ucraina. Acest ordin va oferi, de asemenea, autoritatea de a impune sancţiuni oricărei persoane determinate să opereze în acele zone ale Ucrainei. Departamentelul de Stat şi Trezoreria SUA vor oferi curând detalii suplimentare, notează Casa Albă, care menţionează că anticipa o astfel de mişcare din partea Rusiei şi sunt pregătite să răspundă de urgenţă.
”De asemenea, vom anunţa în curând măsuri suplimentare legate de încălcarea flagrantă de astăzi a angajamentelor internaţionale ale Rusiei. Pentru a fi clar: aceste măsuri sunt separate şi ar fi în plus faţă de măsurile economice rapide şi severe pe care le-am pregătit în coordonare cu Aliaţii şi partenerii în cazul în care Rusia ar invada în continuare Ucraina. Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliaţii şi partenerii, inclusiv cu Ucraina, cu privire la următorii paşi şi cu privire la escaladarea continuă a Rusiei de-a lungul graniţei cu Ucraina”, anunţă Casa Albă.
România condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Rusia a zonelor Doneţk şi Lugansk din Ucraina ca independente, afirmă preşedintele României, Klaus Iohannis. El spune că este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional: „Susţinem ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.
„România condamnă cu fermitate recunoaşterea de către Rusia a zonelor Doneţk şi Lugansk din Ucraina ca independente. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunităţii internaţionale. Susţinem ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, scrie pe Twitter Klaus Iohannis.
Reacţia şefului statului român vine după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o "statalitate autentică", ci a fost creată de Rusia bolşevică, iar acum se confruntă cu probleme politice sistemice.
La finalul unui discurs televizat, Vladimir Putin a declarat că este necesară recunoaşterea autoproclamatei "Republici Populare Donetsk" şi a autoproclamatei "Republici Populare Lugansk". Vladimir Putin a semnat "acorduri de prietenie şi într-ajutorare" cu cele două republici şi a cerut Parlamentului rus să aprobe definitiv decizia. Duma de Stat a propus recunoaşterea celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, iar acum urmează ca hotărârea să fie aprobată de Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului de la Moscova.
UPDATE. Reacţia Marii Britanii
Decizia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk este o "încălcare flagrantă" a dreptului internaţional şi a suveranităţii Ucrainei, a declarat premierul Marii Britanii, Boris Johnson.
"Această decizie este în mod evident contrară dreptului internaţional. Este o încălcare flagrantă a suveranităţii şi independenţei Ucrainei, este o renegare a Acordului Minsk", a declarat Boris Johnson.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a decis recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, invocând faptul că Ucraina nu a avut niciodată o "statalitate autentică", ci a fost creată de Rusia bolşevică, iar acum se confruntă cu probleme politice sistemice.
La finalul unui discurs televizat, Vladimir Putin a declarat că este necesară recunoaşterea autoproclamatei "Republici Populare Donetsk" şi a autoproclamatei "Republici Populare Lugansk". Vladimir Putin a semnat "acorduri de prietenie şi într-ajutorare" cu cele două republici şi a cerut Parlamentului rus să aprobe definitiv decizia. Duma de Stat a propus recunoaşterea celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, iar acum urmează ca hotărârea să fie aprobată de Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului de la Moscova.
"Ucraina modernă a fost creată în totalitate de Rusia, mai exact de Rusia bolşevică şi comunistă. Acest proces a început imediat după Revoluţia din 1917. Ucraina nu este doar un stat vecin, ci este o parte a istoriei şi culturii noastre, sunt prietenii noştri, membri ai familiilor noastre. Membrii acestor teritorii erau numiţi în trecut ruşi. Este un fapt istoric că Ucraina modernă este rezultatul politicilor sovietice al căror autor şi arhitect a fost Lenin. Aceste lucruri pot fi verificate în arhive. Ulterior, înaintea celui de-al II-lea Război Mondial, Stalin a anexat-o la URSS şi a transferat Ucrainei unele teritorii care anterior aparţinuseră Poloniei, României şi Ungariei. Iar, în 1954, din anumite motive, Hruşciov a preluat Crimeea de la Rusia şi a dat-o Ucrainei. În acest fel s-a format Ucraina sovietică", a afirmat Vladimir Putin, conform CNN şi agenţiei RIA Novosti.
"Ucraina nu a avut niciodată o statalitate autentică, ci a copiat un model. Au copiat modele străine care nu corespund intereselor ucrainenilor", a subliniat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro.
"Rusia a recunoscut independenţa fostelor republici sovietice pentru a le ajuta. În momentul de faţă, Ucraina este divizată şi se confruntă cu o criză economică acută. Radicalii care au preluat puterea în Ucraina au generat teroare, iar criza economică este dublată de jefuirea ţării. În plus, în Ucraina nu există nicio instanţă judiciară independentă", a acuzat Vladimir Putin.
"Ucraina deţine cunoştinţe tehnice nucleare de pe vremea URSS. Dacă Ucraina va primi arme de distrugere în masă, situaţia mondială se va schimba drastic, iar noi nu putem ignora acest lucru. Iar eventuala admitere a Ucrainei în NATO ar fi o ameninţare directă pentru Rusia. De altfel, Statele Unite au folosit Ucraina şi Georgia pentru promovarea de politici antiruse", a continuat preşedintele Rusiei.
Vladimir Putin a dezvăluit că, în anul 2000, a evocat, în discuţia cu preşedintele american din acel moment, Bill Clinton, posibilitatea aderării Rusiei la NATO. "Mi-a răspuns cu o altă întrebare. Realitatea este că ei nu au nevoie de o ţară atât de mare ca Rusia în NATO. Ne-au minţit, ne-au promis că NATO nu se va extinde spre est, dar au fost cinci valuri de extindere", a afirmat Putin.
