România îşi poate dubla PIB-ul în 10 ani de acum încolo, dar este nevoie de investiţii, educaţie şi inovaţie, a fost una dintre principalele concluzii ale dezbaterii organizate cu ocazia lansării studiului PwC CEO Survey România 2023.
„Eu cred că avem premisele să dublăm PIB-ul. L-am dublat până acum pe un orizont de timp mai mare, dar cred că trebuie planificat extrem de bine. Nu se întâmplă de la sine. Trebuie ţintit întotdeauna suficient de sus“, a spus Dinu Bumbăcea, country managing partner al PwC România.
PwC România a lansat joi cea ediţia din 2023 a studiului anual PwC CEO Survey. În cadrul evenimentului, Dinu Bumbăcea a prezentat principalele concluzii ale sondajului. Majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca economia României să încetinească în 2023, a arătat studiul, care anul acesta a fost derulat pe un eşantion de circa 100 de directori executivi din România. Cu toate acestea, peste jumătate dintre liderii de business sondaţi sunt de părere că businessul pe care îl conduc va creşte.
„Jumătate din executivii din România, 52%, sunt extrem de încrezători că businessurile pe care le conduc vor evolua mai bine în următoarele 12 luni, iar 60% pentru următorii trei ani. Executivii din România sunt mai optimişti decât executivii din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global“, a mai spus Dinu Bumbăcea.
ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a spus că gradul mai mare de optimism pentru ceea ce ţine de companiile proprii vine mai degrabă pe baza cifrelor din companie, pe care un lider le cunoaşte. Pe de altă parte, percepţia asupra economiei în general, mai pesimistă, se datorează mai mult percepţiei.
„Directorii executivi au zis că restului economiei o să-i meargă prost, dar lor o să le meargă bine. Cred că suntem mai confortabili (în ceea ce priveşte propriul business - n. red.), pentru că ne cunoaştem cifrele. Suntem mai puţin emoţionali decât despre ce se spune afară“, a spus el.
Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania
► Cred că acum în România este criză demografică şi criză de execuţie. Într-adevăr, şi noi credem că sunt multe oportunităţi. În businessul nostru de zi de zi vedem o scădere destul de puternică a creditelor ipotecare - oamenii cumpără mai puţine case. Fiind un jucător semnificativ în piaţa de leasing, oamenii nu au renunţat şi nu s-au reprofilat la maşini mai ieftine. A fost o încetinire a economisirii, dar s-a reluat.
► Noi lucrăm cu banii altora şi atunci provocările noastre sunt un cumul al provocărilor altora. Dacă vorbim individual, situaţia este exact ca poza din analiză: toată lumea vorbeşte despre criză, despre provocări, dar dacă vorbim individual, există optimism: credem că o să avem oportunităţi noi, investim mai departe. Şi noi am încetinit o parte din investiţii, dar nu abrupt. Continuăm creditarea, avem bugete de creştere destul de ambiţioase.
► Inflaţia nu este o noutate. România a crescut la începutul anilor 2.000 cu inflaţie de două cifre. Importantă este adaptarea.
► 100 de CEO au zis că restului economiei o să-i meargă prost, dar lor o să le meargă bine. Cred că suntem mai confortabili (în ceea ce priveşte propriul business „ n. red.), pentru că ne cunoaştem cifrele. Suntem mai puţini emoţionali decât despre ce se spune afară.
► Noi vedem o oportunitate mare în industria alimentară. Securitatea alimentară este şi o provocare. Este un impact major şi o oportunitate imensă de investiţii şi avem cu ce, fiind o ţară cu potenţial pentru agricultură.
Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC România
► Raportul a fost structurat pe trei capitole şi primul este legat de incertitudinile de astăzi, care rezultau din situaţia macroeconomică destul de complicată, din situaţia geopolitică şi mai complicată, dar, şi mai important, care sunt deciziile directorilor generali din România şi de la nivel global în acest context destul de tulbure.
► Al doilea capitol se referă la cursa pentru viitor şi aici este vorba de încercarea de a surprinde ideile executivilor de care ar fi paşii pentru atingerea transformării organizaţiilor pe care e conduc, în aşa fel încât să răspundă provocărilor din viitor, aşa cum îl văd ei.
► Al treilea capitol se referă la deciziile cotidiene. Activităţile de zi cu zi, modul în care rulăm operaţiunile de astăzi, dar în contrast cu derularea iniţiativei strategice, care permiteau transformarea organizaţiei, pentru a răspunde provocărilor de mâine.
► Jumătate din executivii din România, 52%, sunt extrem de încrezători că businessurile pe care le conduc vor evolua mai bine în următoarele 12 luni, iar 60% pentru următorii trei ani. Executivii din România sunt mai optimişti decât executivii din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global.
► Inflaţia, conflictul geopolitic şi instabilitatea la nivel macroeconomic sunt principalele cauze pentru pesimism în rândul executivilor.
► O bună parte din executivii români, peste jumătate au luat deja măsuri pentru a reduce costurile operaţionale. Peste jumătate au transferat o parte din inflaţie către clienţii lor, fie că este vorba de produse sau servicii. Aproape jumătate şi-au diversificat portofoliul.
► Aproape 60% din directorii executivi nu planifică să îngheţe angajările. 66% nu vor să reducă forţa de muncă şi aici gândiţi-vă la războiul pentru talente, care se derulează constant în România şi ce ar însemna o reducere a forţei de muncă.
► Şi mai important, aş spune, că o bună parte din executivi au pe agenda lor modul în care îşi pot transforma businessurile ca să fie mai agile şi aici vorbesc de automatizări ale proceselor (73%), remodelarea forţei de muncă.
► Adoptarea unor surse alternative de energie este o preocupare pe care o au executivii din România în proporţie de 55%. Executivii din ECE sunt mai preocupaţi de adoptarea de soluţii de energie alternativă, faţă de executivii de la nivel global. Probabil şi apropierea geografică de zona de conflict influenţează puţin percepţia.
► Trăim într-o lume care este în continuă schimbare şi această criză multiplă este un element de noutate pentru fiecare dintre noi. Nu este neapărat o reţetă pentru a aborda problemele din acest moment. Ceea ce este important este că executivii sunt în general preocupaţi de transformarea modelului de business, în aşa fel încât să facă faţă provocărilor din perioada următoare.
► Cred că oportunitatea este de a schimba puţin structura economiei noastre şi de a aduce puţin mai mult manufacturing în ţară, decât este în momentul de faţă.
Andreea Pipernea, CEO, NN Pensii
► Cu siguranţă deciziile au fost influenţate în primul rând de percepţie, de anticipaţii. Atât în cadrul companiilor, cât şi în cadrul pieţei sau clienţilor. Contează foarte mult ca cei care conduc companiile să cunoască foarte bine la cârma cărui business se găsesc.
► Ca să dau un exemplu, în businessul nostru sunt câteva lucruri care ne protejează by default şi anume o anumită imunitate la ciclurile economice, pentru că atât investiţiile, cât şi retragerile de bani şi produsele din insurance sunt, în general, cu durată lungă, ceea ce oferă protecţie pe termen scurt la aceste volatilităţi.
► Pe de altă parte, ce vulnerabilitate are acest business este faptul că economisirea, cumpărarea de produse financiare, nu este foarte sus în priorităţile bugetare ale consumatorului. Atunci când percepţia este că vine criză, venitul disponibil care se duce în astfel de produse este diminuat.
► Dacă ne luăm după cifre, sunt multe care arată bine în momentul de faţă. Eu cred că nu suntem izolaţi în niciun fel, deci orice val este în regiune se răsfrânge şi asupra noastră. Cred că în termeni relativi, văd România poziţionată bine.
► Primele trei trenduri care ne vor influenţa businessurile ar fi, fără să le ordonez, pe de-o parte acest trend de digitalizare, pe de altă parte disponibilitatea fondurilor şi această presiune demografică.
► Vor fi foarte mulţi bani disponibili şi oportunitatea este să facem ceea ce trebuie cu ei, în special în zona de infrastructură şi sustenabilitate.
► Prima ameninţare este să continue acest risc geopolitic care se răsfrânge asupra riscului de ţară. Persistenţa inflaţiei ar mai fi un risc şi un risc care nu este foarte evident, dar începe să se vadă, mi s-ar părea extrem de periculos dacă criza ar începe să fie şi de natură financiară.
Cătălin Radu, CEO, Bristol Myers Squibb (BMS)
► În Europa prin anii 2008-2009, toată lumea încerca să se ţină bine, dar economia în România „duduia“. A venit apoi valul şi ne-a terfelit şi pe noi. Cel mai probabil aşa o să se întâmple. Eu, însă, cu sănătatea, rămân optimist.
► Adevărata criză pe care o văd eu pentru România este de lipsă de viziune. Am ratat infrastructura de peste 30 de ani. A început războiul şi orice criză aduce oportunităţi. Abia ne punem în mişcare. Se vorbeşte de ani şi ani de criza medicilor, deşi probabil că mai severă este criza de personal mediu calificat. A forma un medic îţi ia măcar 10 ani. Ce am face noi acum, ar avea efect undeva peste 10 ani. Ne pleacă 75% din absolvenţii de rezidenţiat.
► Mai rău de atât în sănătate e greu de crezut că mai poate fi. Cheltuim circa 1.300 de dolari pe cap de locuitor cu sănătatea, faţă de 3.500, cât este media europeană. Este greu să ocupi alt loc decât penultimul. Poţi să-l ocupi pe ultimul, dar nu cred că acolo ne îndreptăm, ci în cealaltă parte. S-au făcut progrese foarte mari. Suntem încă departe, dar se văd schimbări.
► Pe plan intern, una dintre cele mai mari provocări este cea a oamenilor, agilitatea noastră ca organizaţie de a-i atrage, de a-i forma, a-i transforma.
► Aş zice investiţiile pe primul loc, care au multe arii. O autostradă construită în România deschide oportunităţi fabuloase. Un euro investit în România generează 2-4 euro suplimentari beneficii în economie. Avem nevoie de inovaţii şi cred că avem şi capacitatea de inovaţie. Mai avem nevoie de extraordinar de multă coerenţă legislativă.
