PwC, conferinţa anuală de taxe: Este nevoie de o schimbare pozitivă majoră care să dea un impuls mediului economic. Începutul reformei ANAF ar putea reprezenta un punct de referinţă?

„Pentru a putea vorbi despre o infrastructură ANAF agilă, eficientă, simplă şi transparentă, orice program de modernizare trebuie construit în jurul digitalizării.“

În anul 2020, consultan­tanţii fiscali cer admi­nistraţiei măsuri pentru asigurarea sustenabi­lităţii şi creşterii econo­mice (creştere economică aştep­tată de guvern de 4,1%, optimistă potrivit economiştilor) care pot influnţa pozitiv şi pot echilibra balanţa bugetară (în ciuda creşterii economice, deficitul fiscal-ţintă este de 3,6% din PIB, după un deficit de 4,46% din PIB în 2029).

„Pe lângă măsurile punc­tuale, este nevoie de o schimbare pozitivă majoră care să dea un impuls mediului economic. Ne întrebăm dacă începutul reformei ANAF ar putea reprezenta un punct de referinţă al acesteia în 2020“, a declarat miericuri Daniel Anghel, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, în timpul con­ferinţei anuală de taxe a companiei de consul­tanţă fiscală.

Recent, Comisia Euro­peană a deschis o procedură de deficit excesiv împotriva României pentru depăşirea pragului de deficit de 3% din Produsul Intern Brut. România colectează TVA de circa 27% din PIB, faţă de o medie europeană de aproape 40%, susţin consultanţii fiscali de la PwC.

„În acest context, îmbunătăţirea colectării devine foarte urgentă şi un motiv în plus ca rolul ANAF să fie unul determinant. În condiţiile în care programul cu Banca Mondială a fost stopat, iar componenta de tehnologie s-a mutat la Centrul Naţional de Informaţii Financiare, ne întrebăm ce se va întâmpla cu programul de digitalizare a ANAF“, afirmă Daniel Anghel.

Daniel Anghel, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România: Îmbunătăţirea colectării devine foarte urgentă şi un motiv în plus ca rolul ANAF să fie unul determinant

Polonia a implementat programul SAF-T, fişierul standard de raportare, în anul 2016. În 2017, la un an după această implementare, de­calajul de TVA, adică diferenţa dintre TVA-ul efectiv colectat şi cel de încasat, s-a micşorat cu 10 puncte procentuale în PIB.

„Imaginaţi-vă ce ar însemna în România 10 puncte procentuale suplimentare din PIB încasate la bugetul de stat. Pentru a putea vorbi despre o infrastructură ANAF agilă, eficientă, simplă şi transparentă, orice program de modernizare trebuie construit în jurul digitalizării“, explică liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

Digital Society and Economic Index (DESI), un raport emis de Uniunea Europeană, spune că România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor publice.

„Prin servicii publice înţeleg toate serviciile publice, nu numai Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În 2018, România era pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea veniturilor în bugetul statului, cu un procent de 26,9%. Numai Irlanda era după noi. Explicaţia vine şi din sistemul de impozite şi taxe, dar doar parţial“, a declarat Ionuţ Simion, country managing partner al PwC România.

Ionuţ Simion, country managing partner al PwC România: În 2018, România era pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea veniturilor în bugetul statului, cu un procent de 26,9%.

Mirela Călugăreanu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), afirmă că procesul de digitalizare de la nivelul instituţiei pe care o conduce nu a fost abandonat şi că nevoia de digitalizare a instituţiei este clară.

„Este evidentă nevoia ANAF-ului de digitalizare şi este clar că aceasta este calea pe care trebuie să mergem. Am învăţat o serie de lecţii, am tras concluziile necesare şi am elaborat o strategie la finalul anului trecut. Acestă strategie cuprinde 14 pro­iecte, unele care se implementează pe termen scurt şi altele care vor dura mai mult“, spune Mirela Călugăreanu.

„Dintre aceste 14 proiecte, în acest an vor fi implementate patru proiecte. Unul dintre ele a fost deja finalizat şi funcţionează de pe 10 februarie. Am reuşit să facem transferul electronic al deciziilor de impunere din aplicaţia Phoenix în aplicaţia SIAC.“

Şefa ANAF afirmă că se fac eforturi în cadrul instituţiei pentru conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF, pentru ca acest proces să fie finalizat în 2020. De asemenea, Mirela Călugăreanu susţine că un proiect privind o nouă procedură de rambursare a TVA se va finaliza până la sfârşitul lunii martie a acestui an.

„Un alt proiect care se va implementa tot în decursul acestui an este interconectarea caselor de marcat. Se fac eforturi ca lucrurile să se întâmple cât mai curând posibil. Un alt proiect care, de asemenea, va fi implementat anul acesta este Noes, adică implementarea unui nivel operativ în procesul de executare silită”, afirmă Mirela Călugăreanu.

De asemenea, şefa ANAF susţine că un proiect privind o nouă procedură de rambursare a TVA se va finaliza până la sfârşitul lunii martie a acestui an, iar un alt proiect care va funcţiona în curând este cel al popririi electronice.

„Începând cu luna martie veţi vedea un progress din acest punct de vedere.

Pentru implementarea acestui sistem de proprire electronică şi de ridicare a popririlor tot electronic am avut discuţii şi am colaborat cu instituţiile de credit şi Asociaţia Română a Băncilor”, explică Călugăreanu.  

Mirela Călugăreanu, preşedintele ANAF: Am reuşit să facem transferul electronic al deciziilor de impunere din aplicaţia Phoenix în aplicaţia SIAC