François Hollande s-ar putea să fie cel mai nepopular preşedinte din istoria Franţei, dar lasă în urmă o economie în creştere, este adevărat că lentă, dar sigură, una atât de atractivă pentru investiţiile străine încât acestea au atins maximul ultimilor 10 ani.
De asemenea, Hollande va pleca de la şefia ţării lăsând în urmă un guvern calamitat de scandaluri, deşi a promis unul imaculat, şi lideri politici acuzaţi de fapte imorale.
Între timp, autorităţile dau amenzi unor companii mari pentru nereguli şi mai mari şi nu se feresc să ancheteze politicieni puternici.
În 2012 Hollande a primit voturile francezilor pentru promisiunea că va crea mai multe oportunităţi de angajare în vremuri când şomajul creştea, scrie Financial Times. După mult timp în care creşterea era „chiar după colţ“, după cum asigura preşedintele, economia avansează, dar într-un ritm sub media UE. Deficitele au rămas o problemă „cronică“, o spune chiar OCDE, iar piaţa muncii este una cu două straturi pronunţate cu toate că guvernul a luat măsuri ca pentru cazuri de „urgenţă economică“.
Anul trecut, 86% din totalul angajărilor au fost pentru posturi temporare, iar dintre acestea 80% au fost pentru contracte mai mici de o lună. Şomajul pe termen lung a rămas ridicat: mai mult de 45% din şomeri n-au avut loc de muncă pentru perioade mai mari de un an - cea mai mare proporţie de după cel puţin 2003. Printre cei mai vulnerabili sunt tinerii, imigranţii şi persoanele cu calificare slabă.
Franţa are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor publice din rândul economiilor dezvoltate, de 57% din PIB. Cheltuielile pentru protecţie socială şi pensii au crescut faţă de 2012. În aceste condiţii, povara datoriei a crescut. Deficitul bugetar s-a micşorat în timpul guvernării lui Hollande, în mare parte ca rezultat al reducerii dobânzilor şi a investiţiilor publice. Au ajutat şi taxele din veniturile mai mari.
Au crescut şi investiţiile străine, iar în 2016 acestea au atins maximul ultimilor 10 ani. Astfel, anul trecut au fost luate 1.117 decizii de investiţii fizice în Franţa de către operatori străini, cu 16% mai multe decât în anul anterior, potrivit Le Monde. Germania a luat pentru prima dată locul SUA şi a devenit cel mai mare investitor străin din Franţa.
Numărul proiectelor nemţeşti s-a majorat cu 35%. De la reparaţiile navale de la La Ciotat la producţia de biscuiţi pentru căţei de la Villeneuve-sur-Lot, grupurile germane au făcut din Franţa prima ţară gazdă europeană pentru implementarea de proiecte de afaceri. Aceasta cu toate că în ultima vreme s-a vorbit mult de riscurile pe care le aduc alegerile pentru preşedinte de luna viitoare. În total, circa 30.100 de locuri de muncă au fost create sau menţinute anul trecut în Franţa datorită capitalului străin, cu 11% mai puţine ca în 2015. Faţă de 2006, numărul de proiecte este dublu, dar numărul de locuri de muncă este cu 10.000 mai mic, ceea ce arată nivelul de transformare al uzinelor şi dificultatea de a crea noi locuri de muncă.
Anchete şi amenzi
După Volkswagen şi Renault a venit rândul constructorului auto Fiat-Chrysler să fie anchetat de judecătorii de instrucţie parizieni din cauza unor suspiciuni privind dotarea motoarelor diesel cu dispozitive de control mincinoase a emisiilor poluante. Vestea vine de la Le Monde, care citează surse judiciare. Ancheta este urmarea unui raport al direcţiei contra fraudelor.
Într-un caz separat, autoritatea pentru protecţia concurenţei a anunţat miercuri că a amendat compania Engie, fosta GDF Suez, cu 100 de milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă. Engie este acuzată că a folosit listele de clienţi moştenite de la GDF Suez, un fost monopol, pentru a-şi comercializa ofertele de vânzare de gaze naturale şi electricitate. În 2014, autoritatea pentru protecţia concurenţei a ordonat GDF Suez (acum Engie) să acorde concurenţilor acces la o parte din datele din listele sale de clienţi cum ar fi numele, numărul de telefon şi profilul de consumator sub pedeapsa interzicerii comercializării ofertelor de piaţă. Conform autorităţii, compania a profitat de listele de clienţi din vremea GDF pentru a transforma clienţii cu tarife reglementate la gaze în oferte pentru piaţa gazelor şi electricităţii.
De asemenea, banca elveţiană UBS va fi atacată în justiţie în Franţa după acuzaţii că a organizat o schema de fraudă masivă pentru ascunderea a 12 miliarde de euro de autorităţile fiscale franceze în conturi bancare din Elveţia, potrivit RFI. Filiala franceză a UBS este acuzată de complicitate.
Politicieni imorali
În mijlocul unei anchete este şi ministrul de interne Bruno Le Roux. Acuzat că şi-ar fi angajat fiicele adolescente în Adunarea Naţională, acesta a demisionat marţi. Faptele au fost prezentate la emisiunea "Quotidien", unde se sugerează că o parte din muncă a fost fictivă. Le Roux a recunoscut că şi-a angajat fiicele în posturi de colaborator în timp ce aceastea erau liceene şi apoi studente. Parchetul naţional financiar a deschis o anchetă preliminară în acest caz.
Şi François Fillon, candidat de dreapta la preşedinţie, este acuzat că şi-ar fi angajat fictiv soţia şi doi copii ca asistenţi parlamentari şi că le-ar fi plătit timp de mai mulţi ani până la 900.000 de euro. Politicianul a fost acuzat iniţial de deturnare de fonduri publice, iar ancheta a fost extinsă la infracţiuni de „escrocherie agravată“ şi „fals şi uz de fals“. Anchetatorii se întreabă dacă nu cumva documentele semnate de politician şi de soţia sa sunt falsuri efectuate „a posteriori“ pentru a da aparenţa de realitate muncii fictive.
Publicaţia satirică Le Canard enchaîné scrie că Fillon ar fi primit 50.000 de dolari în 2015 de la un industriaş miliardar libanez pentru a fi prezentat preşedintelui rus Vladimir Putin şi şefului Total Patrick PouyannÈ. Tranzacţia ar fi fost realizată prin intermediul firmei de consiliere a fostului premier. Aceasta a fost creată în 2012. Fillon este criticat şi pentru că ar fi primit de la „prieteni generoşi“ costume scumpe, de mii de euro. Le Canard encha“nÈ a dezvăluit că şi Pierre Moscovici, fost ministru al economiei în guvernul Hollande iar acum comisar european pentru afaceri economice şi comerciale ar fi primit astfel de costume de la un prieten „ furnizor de vinuri pentru palatul ElysÈe şi pentru Matignon, reşedinţa premierului. Costumele ar fi fost facute de acelaşi croitor de lux care le-a făcut şi pe cele primite de Fillon. Aceasta se întâmpla înainte de 2012, când parlamentarii nu erau obligaţi să declare cadourile primite.
