♦ Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania: „Sunt pozitiv în privinţa României, cu toate provocările pe care le avem. România oferă stabilitate şi randamente atractive pentru pieţele emergente“ ♦ Charlotte Ruhe, BERD: „România a făcut paşi importanţi în ultimele şase luni după o perioadă de risc ridicat.“ ♦ Markus Marterbauer, ministrul de finanţe al Austriei: „În vremuri de turbulenţe geopolitice, răspunsul adecvat la multe dintre problemele Europei este să construim pe baza forţei Europei“ ♦ Martin Kocher, guvernatorul Băncii Centrale a Austriei: „Este acum mai clar ca niciodată: ţările europene trebuie, în primul rând, să acţioneze împreună, în al doilea rând să reducă dependenţele existente şi, în al treilea rând, să valorifice atât potenţialul pieţei unice, cât şi pe cel comercial.“
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a deschis intervenţiile din primul panel al unuia dintre cele mai importante evenimente financiar din Europa Centrală şi de Est, desfăşurat la Viena, subliniind că România este într-o poziţie bună în regiune, în pofida provocărilor globale, iar sistemul bancar se află „în cea mai bună formă din istorie”.
„Comparativ cu restul Europei Centrale şi de Est, în România simţim mult mai puţin expansiunea chineză. Avem şi cifre care susţin acest lucru”, a spus Omer Tetik, arătând că trei dintre cele mai bine vândute zece modele de maşini sunt produse integral în România.
„Nu cred că prin tarife sau reglementări putem opri expansiunea Chinei. Putem doar să facem lucrurile mai bine”, a adăugat el.
Afirmaţiile au fost făcute în cadrul evenimentului „The Central & Eastern European Forum – Where CEE Markets Thrive”, organizat la Viena în 13–14 ianuarie 2026, cu un număr record de circa 2.400 de participanţi, potrivit organizatorilor, printre care Financial Times. Ziarul Financiar este prezent la eveniment, alături de unii dintre cei mai importanţi investitori şi jucători globali, inclusiv reprezentanţi ai JP Morgan şi Goldman Sachs.
Pentru prima dată, un reprezentant al Băncii Transilvania – cea mai mare bancă din România după active, cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa de Valori Bucureşti şi cea mai mare bancă din Europa de Sud-Est după active – a fost speaker la acest eveniment.
Banca are o capitalizare bursieră de circa 36 mld. lei (aproximativ 7,2 mld. euro), iar acţiunile se tranzacţionează la maxime istorice, după o apreciere de aproximativ 40% în ultimul an, fără a lua în calcul dividendele şi acţiunile gratuite, care duc randamentul total spre 60%. Fondurile de pensii deţin circa 30% din acţionariat, ceea ce înseamnă că aproximativ 8,4 milioane de români sunt investitori indirecţi în cea mai mare bancă locală.
„Sunt pozitiv în privinţa României, cu toate provocările pe care le avem. România oferă stabilitate şi randamente atractive pentru pieţele emergente”, a afirmat Tetik. El a subliniat rolul băncilor centrale independente şi al politicilor monetare în regiune, precum şi potenţialul României de a deveni exportator net de energie în următorii ani.
În ceea ce priveşte creditarea, CEO-ul Băncii Transilvania a arătat că, exceptând perioada 2009–2010, creşterea creditării a însoţit constant creşterea economică.
„Prin BERD, BEI, IFC şi alte instituţii financiare internaţionale, am fost principalul finanţator al IMM-urilor”, a spus el, explicând că suprapunerea dintre creditarea retail şi cea a micilor afaceri este o realitate locală.
„Sectorul bancar din România este în cea mai bună formă – din punct de vedere al capitalizării, al riscului, al lichidităţii şi al încrederii. Băncile au apetit, dar sunt provocate de cerinţe de capital mai ridicate şi de competiţia venită inclusiv din afara Uniunii Europene.”
Panelul a fost moderat de Mercedes Ruehl, jurnalist Financial Times, şi i-a reunit pe Piotr Bielski, director de analiză economică la Santander, Gregorio De Felice, economist-şef al Intesa Sanpaolo, Matteo Ferrazzi, economist senior al Băncii Europene de Investiţii, Carlos Mulas-Granados, reprezentant regional pentru Europa Centrală şi de Est al FMI, şi Charlotte Ruhe, managing director pentru Europa Centrală şi de Sud-Est al BERD.
Carlos Mulas-Granados a arătat că FMI anticipează pentru Europa Centrală şi de Est o creştere economică de 2,4% în 2026 şi de 2,6% în 2027, peste media Europei de Vest, dar a avertizat asupra riscurilor geopolitice şi a deficitelor bugetare ridicate, inclusiv în România. Matteo Ferrazzi a subliniat că firmele din regiune sunt mai optimiste decât cele din Vest şi investesc mai mult în extindere, digitalizare şi tranziţia energetică.
Gregorio De Felice a atras atenţia că avantajul costurilor reduse a dispărut şi că viitorul regiunii depinde de calitate, predictibilitate şi stabilitate de reglementare.
Piotr Bielski a indicat stagnarea Germaniei şi competiţia tot mai agresivă din partea Chinei drept principale riscuri pentru regiune.
Charlotte Ruhe, BERD: România a făcut paşi importanţi în ultimele şase luni după o perioadă de risc ridicat; stabilitatea şi disciplina rămân esenţiale într-un context global volatile
► România a reuşit să reducă semnificativ riscurile economice în ultimele şase luni, într-un context marcat de volatilitate şi presiuni pe pieţele financiare, a spus Charlotte Ruhe, managing director pentru Europa Centrală şi de Sud-Est al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în cadrul forumului financiar „The Central & Eastern European Forum – Where CEE Markets Thrive”.
► „Trebuie să-ţi pui casa în ordine atunci când eşti nevoit să te împrumuţi mult într-o piaţă extrem de volatilă. De exemplu, în România vedem un nou guvern care, în ultimele şase luni, a făcut destul de multe lucruri. Acum şase luni situaţia era una foarte riscantă”, a spus Charlotte Ruhe. Potrivit acesteia, mesajul privind necesitatea ajustărilor a fost înţeles la nivel guvernamental, iar direcţia generală este una corectă, chiar dacă riscurile nu au dispărut complet.
► Declaraţiile vin pe fondul unui context fiscal dificil, în care România încearcă să ţină sub control deficitul bugetar ridicat, într-o perioadă în care finanţarea statelor a devenit mai costisitoare, iar investitorii sunt mult mai sensibili la derapaje fiscale. Reprezentanta BERD a subliniat că împrumuturile masive într-o piaţă instabilă impun măsuri rapide de consolidare şi creştere a credibilităţii economice.
► România este una dintre economiile din regiune aflate sub atenţia investitorilor internaţionali, în condiţiile în care combinaţia dintre deficite bugetare ridicate, presiuni fiscale şi nevoia mare de investiţii în infrastructură şi energie testează capacitatea autorităţilor de a menţine echilibrele macroeconomice. Mesajul BERD sugerează că primele măsuri au fost bine primite, însă consolidarea stabilităţii va depinde de continuitatea politicilor şi de disciplina fiscală pe termen mediu.
Markus Marterbauer, ministrul de finanţe al Austriei: Cel mai mare risc în 2026 nu este AI, din punctul nostru de vedere, ci sunt costurile fiscale ale agresiunii ruse în Ucraina
► Ministrul de finanţe al Austriei, Markus Marterbauer, a atras atenţia şi asupra costurilor fiscale ridicate generate de războiul din Ucraina.
► „În timp ce unii analişti consideră că spargerea bulei inteligenţei artificiale ar putea fi cel mai mare risc economic în 2026, eu şi colegii mei din ECOFIN ne ocupăm de costurile fiscale ale agresiunii Rusiei în Ucraina. Chiar înainte de Crăciun, alte 90 de miliarde de euro au fost puse la dispoziţia Ucrainei. În total, costurile fiscale suportate sunt dramatice”, a spus ministrul.
► El a menţionat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se confruntă cu dificultăţi în finanţarea acestor costuri, la care se adaugă necesitatea creşterii capacităţilor de apărare. În acest context, a subliniat importanţa cadrului financiar multianual al UE.
► „Cel mai important subiect la ECOFIN în acest an este cadrul financiar multianual, adică bugetele UE. Va trebui să facem progrese în 2026 şi sper că putem fi cu toţii de acord să punem un accent special pe cercetare şi dezvoltare, pe măsuri de creştere a competitivităţii, pe lupta împotriva crizei climatice şi pe disponibilitatea competenţelor necesare, inclusiv prin imigraţie”, a declarat Marterbauer.
► În final, ministrul de finanţe al Austriei a revenit la ideea centrală a discursului său.
► „În vremuri de turbulenţe geopolitice, răspunsul adecvat la multe dintre problemele Europei este să construim pe baza forţei Europei. 80% din produsele şi serviciile realizate pe piaţa internă a UE sunt consumate tot în UE. Cel mai important partener comercial al Europei este Europa”, a spus el. „Uniunea Europeană are 450 de milioane de cetăţeni şi o piaţă economică integrată care stabileşte standarde globale. Cred cu tărie că trebuie să ne amplificăm unitatea şi să rămânem puternici. Nu va fi o revenire la trecut, ci construirea a ceva nou împreună. Aşadar, haideţi să construim ceva nou împreună.”
Martin Kocher, guvernatorul Băncii Centrale a Austriei: Mai clar ca niciodată, ţările europene trebuie să acţioneze împreună
► Mai clar ca niciodată, ţările europene trebuie să acţioneze împreună, să reducă dependenţele şi să valorifice mai bine potenţialul pieţei unice, în condiţiile în care progresele în construirea unor pieţe de capital europene profunde şi integrate au fost până acum prea lente, fragmentate şi lipsite de o direcţie coerentă.
► Mesajul a fost transmis de Martin Kocher, guvernatorul Băncii Centrale a Austriei, în cadrul evenimentului „The Central & Eastern European Forum – Where CEE Markets Thrive”.
► Kocher a schiţat trei direcţii strategice pentru Uniunea Europeană într-un context geopolitic şi economic tot mai complex: avansarea pieţei unice pentru a stimula creşterea economică, diversificarea relaţiilor externe prin acorduri comerciale şi de cooperare şi accelerarea integrării profunde, inclusiv prin extinderea Uniunii către est şi sud-est. „Este acum mai clar ca niciodată: ţările europene trebuie, în primul rând, să acţioneze împreună, în al doilea rând să reducă dependenţele existente şi, în al treilea rând, să valorifice atât potenţialul pieţei unice, cât şi pe cel comercial“, a spus Kocher.
► În analiza sa asupra Europei Centrale şi de Sud-Est, guvernatorul băncii centrale austriece a subliniat că sistemele financiare din regiune, preponderent bazate pe bănci, sunt în general solide. „Sectoarele bancare sunt caracterizate de niveluri ridicate de capitalizare, profitabilitate robustă şi un nivel scăzut al creditelor neperformante. În plus, ele se bazează pe depozite interne stabile ale sectorului privat“, a afirmat Kocher.
► În unele ţări, depozitele private depăşesc semnificativ volumul creditelor acordate sectorului privat, situaţie care poate fi interpretată fie ca un surplus de economisire, fie ca un deficit de creditare. O parte din aceste depozite sunt direcţionate către finanţarea statelor, ceea ce face ca legătura dintre bănci şi suverani să fie deosebit de pronunţată în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. În acest context, consolidarea fiscală ar crea spaţiu de manevră pentru eventuale şocuri economice viitoare şi ar reduce riscul ca finanţarea statului să „înghesuie“ creditarea sectorului privat. Chiar şi aşa, Kocher a subliniat că viitorul financiar al regiunii nu poate şi nu trebuie să se bazeze exclusiv pe bănci.
► „Pieţele de capital funcţionale joacă un rol important în acest viitor, atât în regiune, cât şi în Uniunea Europeană şi în Europa în ansamblu“, a spus el, precizând că susţinerea pieţelor de capital nu înseamnă abandonarea modelului bancar. „Pieţele de capital au un rol complementar semnificativ faţă de intermedierea bancară. Un sistem financiar care se sprijină pe ambii piloni – bănci şi pieţe de capital – permite o mai bună diversificare, o mai bună partajare a riscurilor şi o finanţare mai eficientă.“
► Pieţe de capital mai profunde şi mai lichide ar putea îmbunătăţi accesul la finanţare pentru companii, în special pentru start-up-uri şi firmele mici care vor să se extindă, dar care nu au istoricul necesar pentru a obţine credite bancare suficiente. În acelaşi timp, acestea ar oferi gospodăriilor alternative la economisirea clasică în depozite sau la sistemele de pensii, mai ales într-un context în care dobânzile reale pot rămâne sub rata inflaţiei pe termen lung.
► „Pentru transmiterea eficientă a politicii monetare, unele măsuri vizează direct pieţele de capital. Prin urmare, pieţele de capital bine funcţionale au devenit din ce în ce mai importante pentru politica monetară“, a explicat Kocher.
► Din perspectiva Uniunii Europene şi a zonei euro, dezvoltarea pieţelor de capital ar aduce beneficii suplimentare prin crearea unui bazin comun de finanţare şi printr-o mai bună partajare a riscurilor. Kocher a reamintit că piaţa unică a contribuit semnificativ la creşterea economică şi la creşterea nivelului de trai în ultimele decenii şi că aprofundarea acesteia, pe toate dimensiunile – bunuri, servicii, muncă şi capital – ar putea deveni o sursă majoră de creştere în anii următori.
► În acelaşi timp, UE trebuie să rămână deschisă către exterior, în comerţ, mobilitatea forţei de muncă şi fluxurile de capital. Pieţele de capital europene mai adânci şi mai lichide ar putea atrage investitori internaţionali şi ar susţine un rol mai puternic al euro la nivel global, într-un context marcat de îmbătrânirea populaţiei şi de schimbări structurale în economisire şi investiţii.
Referindu-se la Uniunea Pieţelor de Capital, lansată în 2014, Kocher a fost direct:
► „Progresul a fost prea lent, prea fragmentat şi nu a urmat o cale consecventă şi logică“. Deşi au existat numeroase iniţiative punctuale, este uşor să se piardă din vedere imaginea de ansamblu. Printre realizările recente, el a menţionat îmbunătăţiri ale infrastructurii de piaţă, precum introducerea plăţilor instant în UE şi scurtarea ciclului de decontare pentru tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni.
► De asemenea, adoptarea Punctului Unic European de Acces (ESAP) va oferi acces centralizat la informaţii publice despre companii şi produse financiare relevante pentru pieţele de capital. Sub umbrela noii iniţiative „Savings and Investment Union“, Comisia Europeană a propus în 2025 revitalizarea pieţei de securitizare, cu scopul de a elibera capacitate de creditare pentru bănci, dar cu atenţia necesară asupra stabilităţii financiare, având în vedere lecţiile crizei financiare globale.
► Kocher a subliniat că integrarea pieţelor de capital nu poate fi realizată exclusiv prin politici armonizate la nivel european, fiind necesare şi iniţiative „de jos în sus“. Un exemplu este cooperarea regională dintre opt ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est – Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia şi Macedonia de Nord – care au semnat un memorandum de înţelegere pentru dezvoltarea comună a pieţelor de capital şi creşterea vizibilităţii acestora pentru investitorii internaţionali.
► În final, guvernatorul Băncii Centrale a Austriei a atras atenţia asupra importanţei stabilităţii instituţionale şi a independenţei băncilor centrale. „Independenţa băncii centrale nu este un principiu abstract. Este esenţială pentru protejarea puterii de cumpărare şi a stabilităţii economice“, a spus el, avertizând că presiunile politice asupra politicii monetare duc, în mod repetat, la inflaţie ridicată şi instabilitate financiară.
► Deşi dimensiunea pieţelor de capital din UE raportată la PIB a crescut cu peste un sfert în ultimii zece ani, ponderea Europei în pieţele globale de capital a scăzut, iar diferenţa faţă de SUA rămâne semnificativă, mai ales în zona investiţiilor de capital de risc. „Pieţe de capital mai profunde şi mai lichide, mai puţin fragmentate şi care susţin inovaţia sunt condiţiile prealabile pentru crearea unei economii europene sustenabile şi productive, care să servească interesele cetăţenilor europeni“, a concluzionat Kocher, subliniind că un astfel de proiect trebuie să includă pe deplin Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
