♦ Circa 7.000 de pacienţi ajung lunar în Spitalul Judeţean Bacău pentru spitalizare de o zi sau continuă, pentru o perioadă mai lungă ♦ Deşi în 2025 şi 2026 principalele proiecte de investiţii sunt dotarea cu echipamente medicale, spitalul duce lipsă de medici suficienţi chiar pe specializările pentru care cumpără aparatură.
Spitalul Judeţean din Bacău, cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproape 1.400 de paturi şi un buget de 650 mil. lei în 2026, are două mari proiecte de investiţii, ambele cu finanţare europeană, care presupun dotarea cu echipamente medicale pentru pacienţii cu afecţiuni grave: oncologie şi AVC. Totuşi, unitatea medicală are deficit de personal tocmai pe aceste două specialităţi, în contextul în care medicii aleg cu precădere să lucreze în judeţele mari, centrele universitare.
În 2025, cel mai mare proiect de investiţii al spitalului a fost de aproape 25 mil. lei (5 mil. euro), din finanţare europeană, şi este în prezent în derulare. Spitalul va avea astfel echipamente de radiologie, endoscopie, lasere medicale, CT, RMN şi ecografe, după cum a transmis spitalul la solicitarea ZF. Scopul acestor investiţii este de a creşte eficienţa spitalului în diagnosticul şi tratamentul cancerului, o boală cu o incidenţă tot mai mare.
În 2026, tot un proiect din fonduri europene de peste 25 mil. lei urmăreşte dotarea cu echipamente de diagnosticare şi tratament pentru pacientul cu accident vascular cerebral. Nu este clar cine va lucra pe aceste echipamente care vor ajunge în spital, în contextul în care unitatea medicală arată în răspunsul către ZF că specialităţile cu deficit de personal sunt chiar radiologia, oncologia, chirurgia cardiovasculară, neurologia, PET CT, adică chiar specialiştii care ar trebui să lucreze pe echipamentele respective.
Spitalul Judeţean Bacău în câteva cifre:
► 647 mil. lei buget în 2026 l 1.374 de paturi de spitalizare continuă
► 2.876 de angajaţi – 293 medici, 1.027 asistenţi, 556 personal auxiliar
► 4 echipamente CT, 2 echipamente RMN
► 4.000 de pacienţi lunar în spitalizare continuă
► 3.000 de pacienţi lunar în spitalizare de zi
De altfel, din datele anterioare ale Colegiului Medicilor, pentru chirurgie cardiovasculară nu exista niciun medic în întreg judeţul Bacău, din datele din 2025. Iar la oncologie, toate cele şase spitale din judeţul Bacău se bazau pe şapte medici. Alte domenii pentru care unitatea medicală din estul ţării are medici insuficienţi sunt anestezie şi terapie intensivă, urgenţe, diabet, medicină internă, dermatologie, chirurgie generală, îngrijiri paliative, neonatologie.
„Pe listele de aşteptare sunt sute de pacienţi, nu avem o statistică exactă, datele fiind în dinamică permanentă, întrucât unitatea noastră acordă servicii medicale pentru circa 4.000 de pacienţi pe spitalizare continuă şi peste 3.000 de pacienţi pe spitalizare de zi în fiecare lună. De asemenea, durata de aşteptare depinde şi de specializarea unde sunt făcute listele de aşteptare, de exemplu la ortopedie, programările se fac şi peste un an, în funcţie de ritmul în care se pot elibera protezele decontate de Casa de Asigurări”, potrivit răspunsului trimis de Spitalul Judeţean din Bacău la solicitarea ZF.
Datele publice arată că medicii sunt concentraţi mai ales în Capitală, care are un sfert din totalul de medici cu drept de liberă practică. Dacă la Capitală mai adăugăm alte cinci judeţe cu universităţi mari de medicină - Iaşi, Mureş, Cluj, Timiş, Dolj, cifrele arată că în aceste şase judeţe sunt jumătate dintre medicii ţării. Restul de 36 de judeţe îşi împart cealaltă jumătate dintre medici, o balantă inegală care se traduce în lipsa de acces la îngrijiri complete pentru o mare parte dintre pacienţi.
