Comisia juridică din Camera Reprezentanţilor a SUA, condusă de apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump, a publicat marţi noapte un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidenţiale anulate din România şi că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.
”De la intrarea în vigoare a DSA (Digital Services Act) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conţinut înaintea alegerilor naţionale din Slovacia, Ţările de Jos, Franţa, Moldova, România şi Irlanda, precum şi înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024. Documente nepublice furnizate Comitetului în urma unei somaţii arată cum Comisia Europeană a presat în mod repetat platformele înaintea alegerilor naţionale din statele membre ale UE, cu scopul de a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste”, se arată în raport.
Raportul SUA a fost publicat în aceeaşi zi în care autorităţile au descins la birourile X ale lui Elon Musk din Paris, în cadrul unei anchete în curs privind presupuse utilizări abuzive ale platformei de social media. Musk şi fosta directoare generală a X, Linda Yaccarino, au fost convocaţi pentru audieri programate în luna aprilie, în calitate de manageri de facto ai platformei.
Poliţia investighează acuzaţiile formulate de parlamentari potrivit cărora platforma X ar fi găzduit şi ar fi fost utilizată pentru distribuirea de materiale de abuz sexual asupra copiilor, precum şi postări care neagă crime împotriva umanităţii. Platforma este, de asemenea, acuzată că ar fi extras şi falsificat date în mod fraudulos. În acest stadiu, procurorul Laure Beccuau a declarat că ancheta face „parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea respectării legii franceze de către X”.
Agendele şi notele de sinteză ale unor întâlniri nepublice arată că Comisia Europeană a convocat frecvent, înainte de alegeri, reuniuni ale autorităţilor naţionale de reglementare, ONG-urilor de stânga şi platformelor online pentru a discuta ce opinii politice ar trebui cenzurate. De asemenea, Comisia Europeană a contribuit la organizarea unor „sisteme de reacţie rapidă”, prin care terţe părţi aprobate de guvern erau împuternicite să formuleze solicitări prioritare de cenzură, care vizau aproape exclusiv opoziţia partidului aflat la guvernare. TikTok a raportat Comisiei Europene că a cenzurat peste 45.000 de elemente de presupusă „dezinformare”, inclusiv discurs politic clar pe teme precum migraţia, schimbările climatice, securitatea şi apărarea şi drepturile LGBTQ, înaintea alegerilor europene din 2024, notează americanii în raportul publicat marţi.
”Comisia Europeană a adoptat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidenţiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurat cu o lună înainte, câştigat de candidatul independent populist puţin cunoscut Călin Georgescu, după ce serviciile de informaţii româneşti au susţinut că Rusia l-ar fi sprijinit în mod clandestin printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documente interne TikTok furnizate Comitetului par să contrazică această naraţiune. În informările transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzaţia neprobata de ingerinţă rusă pentru a investiga practicile de moderare a conţinutului ale TikTok, compania a declarat că „nu a identificat şi nici nu i-au fost prezentate dovezi privind existenţa unei reţele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu” — acuzaţia-cheie formulată de autorităţile de informaţii.”
Ce mai notează raportul:
Până la sfârşitul lunii decembrie 2024, relatări din presă care citau dovezi ale autorităţii fiscale din România au arătat că presupusa campanie de ingerinţă rusă fusese, de fapt, finanţată de un alt partid politic românesc. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, candidatul preferat de establishment a câştigat preşedinţia României în urma alegerilor reprogramate.
TikTok a informat Comisia Europeană că „nu a identificat şi nici nu i-au fost prezentate dovezi” care să susţină acuzaţia-cheie a autorităţilor române privind ingerinţa rusă.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România din 2024 a avut loc la 24 noiembrie 2024. Candidatul independent populist Călin Georgescu a obţinut o victorie surpriză, calificându-se în turul al doilea împotriva candidatei de centru Elena Lasconi. Totuşi, între primul şi al doilea tur de scrutin, Curtea Constituţională a României a anulat alegerile, după ce serviciul de informaţii român a susţinut că Rusia a amplificat campania lui Georgescu pe reţelele sociale. Relatări publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această naraţiune, indicând că un alt partid politic românesc ar fi putut fi în spatele presupusei campanii de promovare pe reţelele sociale.
Documente interne TikTok şi comunicări cu Comisia Europeană şi autorităţile române subminează şi mai mult naraţiunea privind ingerinţa Rusiei. Echipele interne de informaţii ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfăşurat o operaţiune coordonată de influenţă pentru a sprijini campania lui Georgescu şi au transmis în mod repetat această concluzie Comisiei Europene şi autorităţilor române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile ulterior anulate, autorităţile de reglementare din România, împuternicite în baza DSA, au acţionat pentru a reduce la tăcere conţinutul care sprijinea candidaţi populişti şi naţionalişti, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conţinutului. După alegeri, pe măsură ce acuzaţiile neconfirmate de ingerinţă rusă au început să circule, Comisia a acţionat rapid, deschizând o investigaţie formală în baza DSA asupra practicilor TikTok de moderare a conţinutului politic.
Înainte de alegerile din 2024, autorităţile române au formulat în mod repetat solicitări de eliminare a conţinutului în afara procedurii formale prevăzute de DSA, folosind interpretări extinse ale propriilor atribuţii pentru a impune ştergerea conţinutului politic. Aşa cum TikTok a informat ulterior Comisia Europeană, platforma era „reticentă faţă de abordarea extrem de informală” a solicitărilor de eliminare „adoptate de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România”, în special din cauza potenţialului de influenţă politică asupra procesului şi/sau a eliminării nejustificate a conţinutului legal (precum discursul politic). TikTok a remarcat că argumentele juridice care însoţeau aceste solicitări de eliminare — atunci când existau — „urmăreau să transmită o interpretare foarte largă” a competenţelor autorităţii electorale.
De exemplu, autorităţile române au cerut TikTok „să elimine conţinut pe motiv că este «lipsit de respect şi insultă partidul PSD»” — un partid de stânga care făcea parte din coaliţia de guvernare din Parlamentul României la acel moment. Între primul tur al alegerilor şi anularea acestora, ordinele transmise de autorităţile române au devenit şi mai agresive: autorităţile de reglementare au transmis TikTok că „toate materialele care conţin imaginea lui Călin Georgescu trebuie eliminate”. Aceste acţiuni — reducerea la tăcere a criticilor unui candidat şi a susţinătorilor altuia — sunt profund antidemocratice. TikTok a refuzat solicitarea, invocând protecţia libertăţii de exprimare, şi nu a eliminat postările pro-Georgescu ale cetăţenilor privaţi.
