11 oraşe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperişurile clădirilor din patrimoniul local, arată un raport Greenpeace prezentat joi.
Greenpeace România a lansat raportul „O resursă nefolosită — Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România”, care analizează datele oferite de primării din 11 oraşe ale României privind potenţialul solar al clădirilor publice.
Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziţie energetică, efectele căreia vor reprezenta o cotitură istorică de proporţii majore. Renunţarea la dependenţa de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creşterea facturilor la energie (care adânceşte sărăcia energetică) şi necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esenţiale ale contextului care va crea lumea de mâine.
REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziţie verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă şi în care diversificarea surselor de producţie să primeze. Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiş, cu ajutorul cărora să-şi producă propria energie electrică
Concluziile raportului privind potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România arată că suprafaţa totală utilizabilă pe acoperişurile publice din cele 11 oraşe: peste 1 milion mp.
Potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul oraşelor analizate depăşeşte cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual.
Costurile de generare a energiei solare pe acoperişurile clădirilor deţinute de administraţiile locale variază între 71 euro/MWh şi 79 euro/MWh, cu mult sub preţurile actuale ale electricităţii pe piaţa spot, care gravitează în jurul valorii de 200 EURO/MW.
„Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare şi neexploatat. Şi e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru comunităţi şi mediu. Criza energetică şi climatică, dar şi condiţiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acţioneze, să evalueze potenţialul de energie fotovoltaică şi să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambiţios, cu ţinte clare şi imediate, care să grăbească acest proces.”, a declarat Marian Mândru, campaigner pentru climă şi energie în cadrul Greenpeace România.
