Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a publicat un document intitulat „Starea climatului învestiţional din România 2026”. (https: //2021-2025.state.gov / investment-climate-statements/).
Documentul descrie o Românie coruptă, cu inflaţie uriaşă, cu deficit bugetar enorm, cu probleme birocratice persistente.
Cu toare astea, potrivit sursei citate, România rămâne o economie deschisă investiţiilor străine şi aduce argumente pentru atragerea capitalului internaţional.
Din ciclul „să fie bine să nu fie rău”, Departamentul de Stat al SUA sintetizează astfel situaţia României: „un climat investiţional în continuare mixt” şi recomandă tuturor celor care se gândesc să investească în ţara noastră să verifice tot ce se poate verifica înainte de acest demers.
Economia
Documentul arată că, în privinţa veniturilor şi a productivităţii, România se apropie de nivelurile europene, dar că vulnerabilităţile macroeconomice persistă, în special „deficitele gemene: deficitul bugetar şi deficitul de cont curent”.
Primul mesaj al raportului e favorabil: România „vrea investiţii trăine” şi are argumente pentru a le atrage. Aduce, pentru asta, argumente: are 19 milioane de consumatori, o forţă de muncă relativ bine educată, cu salarii competitive, poziţie strategică şi resurse naturale.
Pentru investitorii americani sunt indicate domenii precum: IT, industria auto, telecomunicaţii, energie, apărare, servicii, producţie, industrie alimentară, sănătate, produse de consum, asigurări şi bănci.
Să-ţi faci firmă ca străin
România a creat în 2023 şi Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, ARICE, prezentată drept principal punct de contact între investitori şi autorităţi.
Cadrul legal e prietenos cu investitorii străini: le oferă un tratament naţional, acces liber la piaţa internă şi posibilitatea de a participa la privatizări, iar raportul precizează explicit că „nu există festricţii privind participarea capitalului străin în companiile comerciale româneşti”.
Investitorii străini pot constitui inclusiv companii deţinute integral cu capital străin şi pot converti şi repatria 100% din profiturile după plata taxelor.
Energia
Totuşi, în ciuda „amabilităţii” cadrului legal, raportul notează lipsa de predictibilitate a mediului legislativ şi administrativ.
Documentul notează că, deşi aderarea la UE a contribuit la consolidarea reformelor instituţionale, „lipsa predictibilităţii legislative şi regulatorii, ca şi capacitatea instituţională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investiţional” – observaţie repetată în mai multe capitole.
Raportul vine şi cu un exemplu: sectorul energetic, despre care spune că este expus „frecvent schimbărilor legislative lipsite de anticipaţie, inclusiv a taxelor”.
Taxele
Raportul mai enumeră: taxarea profiturilor excepţionale, plafonarea preţurilor la energie şi gaze şi introducerea taxei speciale pe construcţii, despre care scrie că se schimbă în mod rapid.
Departamentul de Stat observă că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate cu „consultări publice anemice şi cu studii de impact – asemenea”.
Justiţia
În ce priveşte legislaţia românească, raportul evidenţiază că, deşi legislaţia românească prevede consultări cu mediul privat şi o perioadă de 30 de zile pentru comentarii, autorităţile „ocolesc în mod regulat” prevederile privind consultarea, iar evaluările de impact rămân şi ele limitate.
Raportul citează şi observaţia Comisiei Europene potrivit căreia schimbările frecvente ale mediului fiscal şi de reglementare pot descuraja investiţiile.
Pentru un investitor, această parte a raportului este esenţială: nu lipsa accesului la piaţă este prezentată drept problema principală, ci dificultatea de a estima cum vor arăta regulile jocului peste unul, doi sau cinci ani.
Atenţie maximă pentru investitori
Investiţiile străine sunt binevenite, dar sectoarele strategice sunt atent filtrate.
România păstrează deschis accesul capitalului străin, însă în acelaşi timp îşi consolidează mecanismele de verificare a investiţiilor în domenii considerate strategice.
Raportul aminteşte mecanismul de screening al investiţiilor străine directe şi arată că, începând din martie 2026, pragul general pentru anumite investiţii din sectoare strategice este de 5 milioane de euro, faţă de nivelul anterior de 2 milioane de euro. Screeningul poate viza inclusiv investiţii sub acest prag dacă există riscuri pentru securitatea naţională sau ordinea publică.
Lista sectoarelor este largă: securitatea cetăţenilor şi a frontierelor, energia şi transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice şi de comunicaţii, securitatea financiară, bancară şi a asigurărilor, producţia de arme, muniţii şi explozivi, industria farmaceutică, agricultura, protecţia mediului şi managementul companiilor de stat.
Modificările adoptate în 2023 şi 2026 au extins mecanismul şi la investitori din UE, au redus taxa de depunere la 5.000 de euro şi au introdus un termen general de evaluare de 60 de zile.
Totodată, responsabilitatea finală pentru deciziile de screening a fost mutată către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investiţiilor străine directe, CEISD, analizează şi aprobă investiţiile.
Este, astfel, o combinaţie între deschidere şi protejarea sectoarelor strategice: România transmite că doreşte capital străin, dar nu tratează toate investiţiile în acelaşi mod atunci când sunt implicate infrastructuri, energie, tehnologie sau alte domenii considerate sensibile.
Birocraţia
Ideea de bază: drepturile există, dar aplicarea lor poate fi dificilă.
Raportul spune că România dispune de mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate şi a contractelor, dar aduce o obiecţie importantă: „Obţinerea aplicării drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces îndelungat, costisitor, imprevizibil şi dificil”.
