Eveniment

Cine răspunde pentru numirea unei persoane care a luat bacalaureatul la 32 de ani într-o funcţie precum cea de preşedinte al Oficiului de Combatere a Spălării Banilor? Cum au putut să semneze Ludovic Orban şi Florin Cîţu? Care este adevărata miză?

Cine răspunde pentru numirea unei persoane care a luat...

Autor: Răzvan Botea

13.10.2020, 00:07 23085

Din vara lui 2019, noua lege de combatere a spălării banilor, care a trecut neobservată, a desfiinţat plenul Oficiului de Combatere a Spălării Banilor, format din 8 reprezentanţi ai unor instituţii precum BNR, Curtea de Conturi, ASF sau Parchet.

Numirea în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), o instituţie-cheie a statului, a unei persoane care a obţinut diploma de bacalaureat la vârsta de 32 de ani scoate la lumină o altă mare problemă: din 2019 oficiul este condus doar de un preşedinte şi de un vicepreşedinte numiţi de guvern, în condiţiile în care de la înfiinţare şi până în prezent oficiul a fost condus de opt reprezentanţi ai unor entităţi precum BNR, Curtea de Conturi, ASF, Ministerul de Interne sau Ministerul de Justiţie.

ONPCSB are un rol crucial în sesizarea organelor competente asupra operaţiunilor fi­nan­ciare suspecte şi pri­meş­te informaţii de la toa­te instituţiile finan­cia­re din România. Pe ma­sa plenului oficiului ajun­geau tranzacţiile finan­ciare cu semne de între­bare şi membrii deci­deau dacă informaţiile erau transmise către organele abilitate.

Conform unei noi legi, promovată de PSD şi adoptată de Camera Deputaţilor în 2019, acum doar preşedintele şi vicepreşedintele decid pen­tru care dintre infor­maţii se sesizează Par­chetul.

Legea a trecut neobservată şi a obţinut avizul CSAT şi semnătura preşedintelui Klaus Iohannis. În derularea procesului de adoptare nu s-a sesizat nimeni, deşi în interiorul instituţiilor au fost discuţii, însă fără o reacţie.

 
 

Scandalul de la „Spălarea Banilor“: Miza, de fapt, nu este un CV falsificat, ci faptul că Oficiul de Combatere a Spălării Banilor este condus discreţionar conform noii legi

♦ Începând cu 2019, prin noua lege de combatere a spălării banilor, guvernul numeşte în mod direct conducerea Oficiului de Combatere a Spălării Banilor ♦ Iniţial, Oficiul era condus de reprezentanţi ai BNR, ai Curţii de Conturi, ai ASF, ai Parchetului şi ai altor instituţii.

Scandalul numirii unui individ cu bacalaureatul obţinut la 32 de ani în fruntea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), dincolo de responsabilitatea evidentă a premierului şi a ministrului de finanţe, care au semnat numirea, ascunde o altă mare problemă: din 2019 consiliul este condus doar de un preşedinte şi de un vicepreşedinte numiţi de guvern, în condiţiile în care de la înfiinţare şi până în prezent oficiul a fost condus de 8 reprezentanţi ai unor entităţi precum BNR, Curtea de Conturi, ASF, Ministerul de Interne sau Ministerul de Justiţie.

Oficiul are un rol extrem de important în sesizarea oricărei mişcări financiare suspecte şi primeşte informaţii de la tot ce înseamnă instituţie financiară privată sau publică din România.

Transferurile de informaţii despre operaţiunile financiare cu semne de întrebare veneau pe masa plenului Oficiului şi erau sau nu trimise către Parchet, la decizia şi intervenţia membrilor plenului, care aveau puteri egale.

Conform unei noi legi, promovată de PSD şi adoptată de Camera Deputaţilor în 2019, acum doar preşedintele şi vice­preşedintele decid pentru care dintre informaţii se sesizează parchetul.

În vara anului 2019, Parlamentul a adoptat noua lege a spălării banilor, 129/2019. Iniţiativa a aparţinut guvernului PSD Viorica Dăncilă şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 170 de voturi pentru (de la PSD, ALDE şi minorităţi) şi 70 de voturi împotrivă (de la PNL, USR şi neafiliaţi).

Legea a trecut neobservată şi a trecut de avizul CSAT şi de semnătura preşedintelui Klaus Iohannis. În derularea procesului de adoptare nu s-a sesizat nimeni, deşi în inte­riorul instituţiilor au fost discuţii, dar a fost o lipsă de reacţie. Responsabilitatea conducerii Oficiului este uriaşă: instituţia analizează informaţii, informează organele de aplicare a legii, suspendă operaţiunile financiare suspecte, asigură suport informaţional pentru organele de aplicare a legii şi implementează sancţiunile internaţionale.

Potrivit aceluiaşi text de lege, este obligatorie raportarea către ONPCSB a tuturor tranzacţiilor în valoare de cel puţin 10.000 de euro, indiferent dacă este vizată o singură tranzacţie sau mai multe. În plus, la ONPCSB ajung toate tranferurile externe de minim 15.000 de euro. Printre instituţiile care raportează se află instituţiile de credit, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabilii, cenzorii, consultanţii fiscali, financiari sau de afaceri, notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari.

Vechea lege a spălării banilor menţiona faptul că Oficiul de Combatere a Spălării Banilor este condus de un plen care este format din din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Băncii Naţionale a României, Curţii de Conturi şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, numit în funcţie pe o perioadă de 5 ani, prin hotărâre a guvernului. „Oficiul este condus de un preşedinte, numit de Guvern din rândul membrilor plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite, ajutat de trei consilieri (...) În caz de vacanţă a unui post în cadrul plenului Oficiului, conducătorul autorităţii competente va propune Guver­nului o nouă persoană, în termen de 30 de zile de la data vacantării postului“, se arăta în vechea lege.

Noua lege din 2019 elimină din schema de conducere a Oficiului alte structuri precum Curtea de Conturi, BNR, ASF sau Parchet şi înlocuieşte plenul Oficiului cu un vicepreşedinte, numit de guvern. „La data intrării în vigoare a prezentei legi, mandatul membrilor Plenului Oficiului încetează. Încetarea mandatului se constată prin hotărâre a guvernului în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Preşedintele Oficiului în funcţie la data intrării în vigoare a legii îşi exercită mandatul până la numirea unui nou preşedinte în condiţiile prezentei legi“, se arată în legea 129/2019.

Preşedintele şi vicepreşedintele Oficiului sunt numiţi pentru un mandat de 4 ani, şi pot fi reinvestiţi o singură dată, pentru încă 4 ani. Preşedintele şi vicepreşedintele trebuie să îndeplinească printre altele, următoarele condiţii: să fie licenţiaţi şi să aibă cel puţin 10 ani vechime într-o funcţie economică sau juridică; să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România; să se bucure de o înaltă reputaţie profesională; să aibă experienţă managerială de minimum 3 ani în funcţii de conducere; să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 5 ani.

Contactaţi pentru clarificări în privinţa numirii lui Laurenţiu Baranga la conducerea ONPCSB, reprezentanţii cabinetului premie­rului Ludovic Orban nu au răspuns solici­tărilor ZF până la ora închiderii ediţiei.

 

Cine răspunde pentru numirea unei persoane care a luat bacalaureatul la 32 de ani într-o funcţie precum cea de preşedinte al Oficiului de Combatere a Spălării Banilor? Cum au putut să semneze Ludovic Orban şi Florin Cîţu?

Numirea conducerii Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) stă exclusiv în puterea premierului şi a ministrului de finanţe, potrivit noii legi din 2019 a spălării banilor. Guvernul Orban, prin semnătura premierului Ludovic Orban şi a ministrului de finanţe Florin Cîţu, l-a numit în toamna lui 2020 la conducerea ONPCSB pe Laurenţiu Baranga, cercetat în prezent pentru falsificarea diplomei sale de bacalaureat, obţinută la vârsta de 32 de ani, cum scrie în CV-ul său. Problema însă este, în ceea ce priveşte această numire, nu diploma falsă de BAC, ci competenţa lui Baranga, care

şi-a luat bacalaureatul la 32 de ani. Laurenţiu Baranga are 53 de ani şi este în prezent arestat la domiciliu şi cercetat pentru infracţiunea de înşelăciune. Procurorii îl acuză că şi-a falsificat diploma de bacalaureat, care ar fi fost obţinută în 1999 (la 32 de ani). Potrivit relatărilor Press One, după ce instanţa i-a  anulat diploma de bacaluareat în 2016 şi toate diplomele universitare obţinute, Laurenţiu Baranga a continuat ascensiunea în cariera sa academică şi a devenit conducător de doctorate la Universitatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) şi profesor universitar la Universitatea Valahia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO