♦ Inflaţia a crescut, surprinzător, în luna mai la 5,5%, (4,9% în aprilie) cea mai mare creştere din ultimul an şi jumătate.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna mai la 5,5%, după ce, în martie şi aprilie, stagnase la 4,9%, avansul fiind determinat în principal de creşterea preţurilor la servicii şi alimente, potrivit datelor INS publicate ieri. Inflaţia a atins un nivel mai mare doar în aprilie 2024, de 5,9%.
Statistica spune, pe categorii, unde au crescut preţurile: legume, fructe, CFR, etc.
La nivel macro, povestea poate fi pusă şi pe seama deficitului bugetar.
„Deficitul bugetar crează inflaţie. Nu doar deficitul, dar discuţiile despre deficit, care nu se mai termină, o accentuează”, potrivit sursei citate.
Cum accentuează deficitul bugetar inflaţia?
„Guvernul (guvernele trecute – n. red.) a majorat puternic salariile şi pensiile. Oamenii au avut mai mulţi bani şi au cheltuit mai mult. Dar producţia a fost mai mică decât cererea şi acest lucru se duce în inflaţie. Practic, salariile au crescut din împrumuturi, crescând inflaţia şi adâncind deficitul”, spune sursa citată.
Economistul Laurian Lungu admite că este posibil un astfel de scenariu, posibil în parte, dar crede că alta este cauza principală: anume căderea leului, din luna mai, în raport cu euro (criza politică a fost una din cauzele majore). Şi, explică: în zona de comerţ lucrurile sunt sensibile. Pentru că sunt foarte multe importuri. Or, importurile se fac în euro, dar se vând în lei. Şi, când vezi că leul cade în raport cu euro, atunci te temi că afacerea ta va intra pe minus. Şi creşti preţurile (în lei), ceea ce generează, automat, inflaţie.
„Acum lucrurile s-au temperat, teama se diminuează şi, posibil, vom ajunge la un echilibru”, spune Lungu.
Laurian Lungu: Inflaţia nu va fi, probabil, cât a anticipat BNR, dar, în 2025 se pot oricând întâmpla „evenimente bruşte
BNR îşi va revizui ţintele de inflaţie. Aşteptam o scădere a inflaţiei spre 4%, iat-o acum crescând. Toate crizele din ultimii ani, că vorbim de covid, că vorbim de războiul de lângă noi, sunt sunt o cauză a creşterii costului vieţii, spune profesorul de economie Aurelian Dochia.
Faptul că BNR nu a anticipat creşterea inflaţiei, nu i se poate reproşa, spune Dochia.
„Situţia este fluidă. Faptul că nu atingem ţintele pot arăta că proiecţiile noastre sunt greşite, uneori. Inflaţia a crescut mult pe seama serviciilor. Serviciile de telefonie mobilă sunt plătite în euro, din salarii plătite în lei. Când raportul leu/euro se modifică, automat preţul în lei creşte – iată inflaţia”, spune Dochia.
BNR nu va lua nicio măsură pentru domolirea inflaţiei pentru că o majorare a dobânzii-cheie care ar putea genera acest lucru ar putea lovi în întreaga economie.
Economistul Laurian Lungu spune că această creştere a inflaţiei este temporară şi că aceasta va reveni pe descreştere.
Inflaţia nu va fi, probabil, cât a anticipat BNR, dar, în 2025 se pot oricând întâmpla „evenemente bruşte”, spune şi Aurelian Dochia.
Potrivit INS, inflaţia a fost de 5,5% în mai.
Cea mai mare creştere a fost raportată la servicii, un plus de 7%, urmate de alimente, cu o medie de 6,5%, şi mărfuri nealimentare cu 4%.
Potrivit INS, între servicii, cele mai mari creşteri de preţ an la an au fost la bilete CFR, 17%, Igienă şi Cosmetică, 14%, urmate de Apă, Canal şi Salubritate, Servicii Poştale, Reparaţii Auto şi Îngrijire Medicală, cu 11%.
La capitolul alimente, pe primul loc se află fructele, care s-au scumpit cu 19%, urmate de legume şi conserve de legume, cu 11%, precum şi cacao şi cafea, cu 10%.
iulian.anghel@zf.ro
Aurelian Dochia: Situţia este fluidă. Faptul că nu atingem ţintele pot arăta că proiecţiile noastre sunt greşite, uneori. Inflaţia a crescut mult pe seama serviciilor. Serviciile de telefonie mobilă sunt plătite în euro, din salarii plătite în lei. Când raportul leu/euro se modifică, automat preţul în lei creşte – iată inflaţia
