Cu o rată a noilor angajări de numai 5,7%, România a rămas şi anul trecut ţara cu cel mai scăzut nivel al acestui indicator din rândul statelor Uniunii Europene. Raportat la un efectiv de 4,73 milioane de angajaţi din economie de la finalul anului trecut, rezultă că un efectiv de circa 270.000 de persoane ocupă un loc de muncă în România de mai puţin de 12 luni.
Deficitul mare de candidaţi pe piaţa muncii pentru poziţiile deschise, dar şi o fluctuaţie mai redusă de personal în unele sectoare de activitate sunt principalii factori care influenţează indicatorul noilor angajări. Dacă „rata noilor angajări” arată că circa 270.000 de persoane se află în acelaşi job de mai puţin de 12 luni, iar datele Institutului Naţional de Statistică arată că s-au creat peste 160.000 de joburi în ultimul an, rezultă că aproximativ 110.000 de români şi-au schimbat locul de muncă în 2016.
Companiile vor continua să facă noi angajări şi în următoarea perioadă, spun specialiştii, însă angajatorii - în special cei din sectoare precum producţia de componente auto, transporturi şi IT – se confruntă cu un deficit mare de candidaţi. De altfel, în ultimii ani marile firme de recrutare au avut proiecte de relocare a mii de persoane din oraşele şi satele din judeţele din Moldova în fabricile din vestul şi din centrul ţării, temporar, pentru a-şi putea finaliza comenzile.
„Numărul de angajări este în trend pozitiv, conform ultimelor noastre studii, dar forma de angajare nu poate fi anticipată, orizonturile destul de schimbătoare de pe principalele pieţe dictează comportamentul angajatorilor”, a spus Corina Gonteanu, director strategic de marketing pentru Europa în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă ManpowerGroup.
La nivelul celor 28 de state ale UE, rata noilor angajări a fost de 14,8% anul trecut, de 2,6 ori mai mare decât în România. În Danemarca, unu din patru angajaţi (25%) are actualul loc de muncă de mai puţin de un an, rata noilor angajări din această ţară - recunoscută pentru gradul mare de flexibilitate din piaţa muncii - fiind cea mai ridicată din UE. În topul statelor cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator se mai află Suedia (cu o rată a noilor angajări de 21,7%), Cipru (21,3%) şi Finlanda (20,1%).
La polul opus, în rândul statelor cu cele mai scăzute rate ale noilor angajări, pe lângă România (cu 5,7% în 2016), se mai află Bulgaria (10,5%), Grecia (10,4%), Italia (11,3%), Cehia (11,3%), Belgia (12,5%) sau Polonia (12,7%).
Astfel, statisticile arată că statele care au politici mai flexibile de angajare au o rată mai mare de angajare, ceea ce poate fi o explicaţie a fapului că România are cel mai redus nivel din UE al acestui indicator, mai ales că angajarea în regim temporar a fost o practică aplicată cu precădere în perioada post-criză. De altfel, alte statistici arată că mai mult de jumătate dintre contractele de muncă în regim temporar din România se transformă, pe parcursul a trei ani, în contracte de muncă pe durată nelimitată, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.
„La nivel global trendul este de diversificare a relaţiilor de muncă, pe măsură ce atât angajaţii, cât şi angajatorii vor flexibilitate, astfel încât în ultimii doi ani angajarea permanentă, cea temporară, freelancing-ul şi alte forme de «tranzacţionare» a muncii coexistă din ce în ce mai frecvent”, a mai spus Corina Gonteanu de la ManpowerGroup.
În ceea ce priveşte evoluţia ratei noilor angajări din România din ultimii ani, datele Eurostat arată că în 2005 – primul an din care există aceste statistici centralizate de biroul de statistică – rata noilor angajări din România a fost 12,8%, apropiată de media UE din acel an, de 15,3%.
Imediat după ce efectele crizei din 2008 s-au resimţit pe piaţa muncii din România, rata noilor angajări din România a scăzut cu un ritm mai accelerat decât în restul statelor din UE.
