Atacul Rusiei asupra unui centru comercial din oraşul Kremenciuk (200 km de linia frontului) este şocant. Pentru că armata rusă nu mai atacă ţinte militare, ci atacă ţinte civile. Iar atacul este premeditat. Pentru că micul oraş nu avea baze militare: nu poţi spune, aşadar, că rachetele ghidate au căzut din întâmplare peste un centru comercial unde erau 1.000 de oameni la cumpărături, oameni pentru care războiul era departe, aşa că-şi vedeau cum puteau de viaţa lor.
Cel puţin 18 civili au murit, cel puţin 60 au fost răniţi în atacul cu rachete asupra centrului comercial. Nu aveau nimic cu războiul, ieşiseră doar la cumpărături.
Atacul este o crimă de război, au spus toţi liderii G7 (cele mai bogate ţări din lumea democrată), la recenta reuniune de la München.
„Atacul asupra unui mall din Kremenciuk este unul din cele mai cumplite acte de terorism din istoria Europei. Un oraş liniştit, un centru comercial ca toate altele cu femei, copii, oameni obişnuiţi“, a spus Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei într-o înregistrare video, în limba engleză, pe reţeaua de socializare Telegram, foarte populară în zona de est a Europei. Potrivit acestuia, o mie de persoane se aflau mall în timpul atacului ruşilor.
Deşi pare slăbită, armata rusă nu renunţă. Este o armată de zece ori mai puternică decât a Ucrainei. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus marţi că Rusia va pune capăt atacului din Ucraina doar când Kievul se va preda. Ucraina ştie însă că „predarea“ va însemna sfârşitul existenţei ei ca stat suveran.
Lumea occidentală începe să priceapă că, dacă ruşii câştigă în Ucraina, atunci va trebui să-şi pună problema propriei existenţe. Europa începe să înţeleagă că pacea de 70 de ani s-a sfârşit. Şi îşi reaminteşte dictonul latin „Si vis pacem, para bellum“ (Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război). Summitul NATO de la Madrid din aceste zile va trebui să aducă clarificări: ori înarmează puternic Ucraina, ori pune sabia jos. Deocamdată sprijinul Occidentului pentru Ucraina pare solid. Deja G7 s-a angajat, la München, să sprijine reconstrucţia Ucrainei, postrăzboi.
Declaraţia este importantă prin optimismul ei: transmite că Ucraina poate câştiga. Şi că va fi ajutată să câştige.
La reuniunea NATO de la Barcelona se va decide că forţa de „reacţie rapidă“ a NATO (unităţi de elită şi puternic înarmate) va creşte de la 40.000 de militari la 300.000, a anunţat luni Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
„Vom transforma puterea de răspuns a NATO şi vom creşte numărul forţelor noastre de înaltă pregătire la peste 300.000“, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit agenţiei de presă Reuters.
Flancul estic va fi întărit. Occidentul începe să înţeleagă. Nu este vorba despre un război între Rusia şi Ucraina, ci între Rusia şi Occident.
