Lupta din culise pentru cine ar trebui să-i succeadă secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a început în mod serios, cu accent o candidatură a unei femei, scrie The News York Times, care publică cele mai des întâlnite nume pentru această funcţie.
Jens Stoltenberg, fost premier, va ajunge la şefia Băncii Naţionale a Norvegiei, post vacant încă de la 1 martie 2022. Guvernul norvegian are însă răbdarea să-l aştepte până la încheierea mandatului său la NATO (1 octombrie 2023).
Astfel, lupta între aliaţi pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar în această competiţie încep deja să se prefigureze câteva nume, potrivit unor oficiali americani familiarizaţi cu dezbaterea, pe care îi citează The New York Times. Americanii nu se înscriu în lupta pentru şefia NATO pentru că ei au, prin tradiţie, şefia trupelor organizaţiei, în Europa.
În trecut, pe o astfel de listă era şi numele preşedintelui român Klaus Iohannis. Agenţia germană de presă DPA anunţa, în februarie, posibilii candidaţi pentru şefia NATO: fostul premier britanic Theresa May, premierul Ţărilor de Jos, Mark Rutte, Federica Mogherini, comisar european şi Klaus Iohannis, preşedintele României. Ca să ajungă secretar general al NATO, Iohannis, a cărui mandat expiră în 2024, ar trebui să demisioneze din poziţia de şef al statului român, ceea ce ar crea un disconfort politic teribil.
Potrivit NYT, un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de finanţe al Canadei.
Freeland, cu origini uncainene, a fost jurnalistă apoi ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile susţine NYT: vorbeşte engleză, franceză, italiană, ucraineană şi rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferinţe de presă şi alte apariţii publice. În plus, ar fi prima femeie şi prima canadiancă şef NATO.
În Europa, principalele două poziţii publice sunt ocupate de femei: Roberta Metsola conduce Parlamentul European (legislativul Uniunii) iar Ursula von der Leye conduce Comisia Europeană (executivul Uniunii).
Statele Unite nu propun un candidat american pentru şefia NATO deoarece un general american este, în mod tradiţional, comandantul trupelor aliate în Europa. Cum însă SUA sunt coloana vertebrală a NATO, au un cuvânt greu de spus în alegerea secretarului general.
Uniunea Europeană ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră - 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparţin alianţei.
Potrivit NYT, deşi europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic şi ei au mai mulţi candidaţi puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, preşedinta Slovaciei, şi Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.
Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu şi NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, ministrul apărării. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcţie în ciuda problemelor din guvernul britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci şi pentru a-şi spori şansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl doreşte ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.
Persoana care va obţine postul va prelua postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianţei. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei, potenţiali noi membri în Suedia şi Finlanda şi noi cereri de bani şi echipamente.
