♦ Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează, iar autorităţile române au activat mecanisme de criză pentru protejarea şi repatrierea cetăţenilor din zonă ♦ Un număr 14.000 de români sunt în Emiratele Arabe şi 140 în Israel ♦ Guvernul spune că statul are suficiente stocuri pentru a menţine preţul la pompă la un nivel rezonabil , că o majorare bruscă a preţului ar fi „nejustificată”, în pofida creşterii accelerate a preţurilor petrolului şi gazelor pe pieţele internaţionale.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu pune presiune pe toate economiile lumii. La nivel local, România a activat mecanisme de criză pentru repatrierea cetăţenilor aflaţi în Israel şi în zona limitrofă Iranului, în timp ce autorităţile încearcă să tempereze temerile legate de un posibil şoc al carburanţilor, pe fondul creşterii abrupte a cotaţiilor petrolului şi gazelor şi al blocajelor din Strâmtoarea Hormuz.
„Până la acest moment nu avem nicio informaţie privind cetăţeni români care să fie răniţi. Pe de altă parte, recunoaştem nivelul crescut de anxietate şi îngrijorare. Este justificat, situaţia la nivelul Orientului Mijlociu escaladează. (...) Am crescut numărul de operatori în call centerul central şi, până la finalul acestei zile (ieri – n. red.) o să avem o echipă suplimentară planificată pentru se va deplasa la Oman pentru a fi disponibilă în momentul în care va fi crescut tranzitul prin regiunea respectivă”, a spus Oana Ţoiu, ministrul afacerilor externe, într-un briefing de presă.
Oana Ţoiu, ministrul afacerilor externe
În prezent, aproximativ 14.000 de cetăţeni români se află în Emiratele Arabe Unite, potrivit datelor MAE. Autorităţile locale recomandă păstrarea locului actual de reşedinţă.
„În acest moment avem un număr de 14.000 de cetăţeni în Emiratele Arabe Unite. Dintre aceşti 14.000 de cetăţeni avem un număr relativ mic de cazuri de urgenţă extremă. Estimarea autorităţilor emirateze în acest moment este că păstrarea locului actual de reşedinţă, a locului unde se află fiecare dintre români este mişcarea recomandată”, a detaliat Oana Ţoiu. În Israel sunt peste 270 de români, spune ea.
„În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români din Israel, în acest moment avem 140 de cetăţeni români în Ierusalim, 39 în Tel Aviv, 38 sunt încă în grupul de pelerini prezenţi în Bethleem, 11 în Haifa, trei în Accra, doi în Arab, doi în Be'er Sheva, doi în Ashdod, unul în Bat Yam, unul în Ierihon, un cetăţean în Beit Jala, un cetăţean în Cezarea, un cetăţean în Eilat, un cetăţean în Ein Bokek, un cetăţean în Gedera, cinci cetăţeni în Givat Shmuel, doi cetăţeni în Herzliya, opt cetăţeni în Lod, trei cetăţeni în Nazaret, cinci cetăţeni în Metania, doi cetăţeni în Nahariya, 2 cetăţeni în Ashdod, doi cetăţeni în nord-est, în Bu'eine Nujeidat”, a completat ministrul.
De asemenea, Oana Ţoiu a infirmat informaţiile apărute în spaţiul public privind un presupus atac al Iranului asupra Europei.
„Informaţiile apărute în spaţiul public care menţionau atacul Iranului asupra Europei nu sunt informaţii pe care să le confirmăm, nu sunt confirmate nici în cadrul NATO, nici în cadrul discuţiilor noastre din Uniunea Europeană. Este foarte important ca cetăţenii români de pe teritoriul României să ştie că sunt în siguranţă”, a spus ea.
Cristian Preda, profesor de ştiinţă politică la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, spune că, deocamdată, singura preocupare a administraţiei de la Bucureşti este soarta cetăţenilor români blocaţi în zonă, deşi nu asta este tema numărul unu:
Este importantă, dar nu este tema numărul unu de preocupare. Nu am văzut vreo declaraţie legată de poziţia României în context internaţional. Avem doi actori direct implicaţi cu care avem semnate parteneriate strategice: SUA şi Israel. Apoi alţi doi parteneri strategici – Franţa şi Marea Britanie – care sunt ţinte şi, desigur, Germania, cu care nu avem un parteneriat strategic, dar de care suntem apropiaţi. S-ar putea să ni se ceară o implicare, nu neapărat în format NATO, ci, să spunem, bilateral. Trebuie să aşteptăm rezultatul reuniunii extraordinare a Colegiului de securitate al Comisiei Europene convocat de Ursula von der Layen (aseară - n. red.). La noi, extensia de politică externă nu este vizibilă pentru că actorii implicaţi – de la şeful statului, până la miniştrii apărării şi de externe - nu au avut, înainte de a ocupa aceste funcţii, experienţă în politica externă. Nu este vina lor, dar aşa stau lucrurile”.
România activează mecanismul civil european pentru repatrierea cetăţenilor din Orientul Mijlociu
► România va activa, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, mecanismul civil european pentru repatrierea cetăţenilor români, în contextul conflictului din Iran, a anunţat luni Guvernul.
Luni seară urmau să ajungă la Bucureşti cetăţeni români din Israel, la bordul a două aeronave care vin din Egipt, ţară care are deschis spaţiul aerian.
► Situaţia cetăţenilor români blocaţi în zona limitrofă Iranului din cauza conflictului din regiune a fost analizată luni, în şedinţa convocată de premierul Ilie Bolojan.
► În perioada următoare, vor fi organizate alte zboruri pentru aducerea în ţară a pelerinilor şi cetăţenilor români aflaţi în Israel, care au solicitat sprijin consular.
Ce zic autorităţile din România despre situaţia combustibililor la nivel naţional
► Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că România are rezerve suficiente pentru a asigura stabilitatea preţurilor carburanţilor şi evitarea unei situaţii de penurie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
► „Noi suntem pregătiţi, pentru a face faţă cu depozitele care sunt astăzi la nivel naţional la toţi operatorii economici, plus cu depozitele de urgenţă pe care le avem şi pot să fie eliberate în situaţii excepţionale prin ordinul Ministrului Energiei, să ţinem un preţ stabil al preţului la motorină şi la benzina”, a declarat ministrul Ivan, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.
Bogdan Ivan, ministrul energiei
► Bogdan Ivan a precizat că depozitele de combustibili de la nivel naţional, împreună cu rezervele de urgenţă ale statului, asigură aprovizionarea cel puţin pentru 30 de zile.
► „În momentul de faţă sunt rezerve suficiente pentru asigurarea aprovizionării cel puţin 30 de zile cu ceea ce există astăzi în depozite, plus faptul că noi avem deja diversificată sursa de aprovizionare cu diesel la nivel naţional, plus avem rezerve pentru minim 90 de zile care sunt în rezerva strategică a statului român şi care pot să fie, în situaţie de urgenţă şi excepţională, pot să fie eliberate pentru 90 de zile. (…) Depozitele de gaze sunt undeva la 40% astăzi în România, cu aproximativ 10% peste media Uniunii Europene”, a susţinut ministrul Energiei.
Preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic luni, după extinderea conflictului din Orientul Mijlociu
► Preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic luni, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat livrările din regiune.
► În prima sesiune de tranzacţionare după ce SUA şi Israel au lansat lovituri aeriene asupra Iranului sâmbătă, ţiţeiul Brent, reperul internaţional, a urcat cu până la 13%, ajungând la 82,37 dolari.
► Preţurile gazelor europene au crescut cu 24% la începutul tranzacţionării.
► Activitatea în Strâmtoarea Hormuz, pasajul maritim îngust de la intrarea în Golful Persic, prin care trece o cincime din petrolul şi gazele lumii, a încetinit aproape până la blocaj după atacuri.
► Qatar şi Emiratele Arabe Unite produc aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat la nivel global şi, în mod obişnuit, exportă către Asia şi Europa prin această strâmtoare.
► Loviturile de represalii ale Teheranului asupra vecinilor săi din Golf ameninţă, de asemenea, infrastructura regională esenţială pentru piaţa globală a energiei.
Liviu Deceanu, lector universitar care predă cursul de „tranzacţii economice internaţionale” la Universitatea Babeş Bolyai, spune că evoluţiile viitoare depind de durata războiului:
Dacă războiul va fi scurt – asta depinde şi de ce opoziţie internă are regimul de la Teheran, încă în picioare – atunci vom avea un vârf al al creşterii preţurilor şi apoi o calmare. Dacă războiul va fi lung, vom avea efecte în lanţ. Nu doar petrolul se scumpeşte, ci toate produsele legate de petrol şi, sigur, economia României nu va putea evita un astfel de şoc.
