Într-o analiză asupra impactului războiului din Ucraina asupra regiunii în care instituţia financiară activează, BERD apreciază că economia României va creşte în acest an cu 2,8%, prognoză în scădere cu 1,6 puncte procentuale faţă de estimarea din noiembrie.
În 2023 economia ar urma să crească cu 4,2%.
Economiile din regiunile BERD au înregistrat o expansiune estimată la 6,6% în 2021, după ce s-au contractat cu 2,6% la sută în 2020, pe măsură ce restricţiile legate de Covid-19 au fost eliminate treptat, iar mobilitatea persoanelor a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.
BERD preconizează că creşterea va încetini la 1,7% în 2022, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 2,5 puncte procentuale în raport cu faţă de prognoza făcută în noiembrie 2021, în condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact profund asupra economiile din regiunile BERD, precum şi la nivel global.
În 2023, se preconizează că în regiunile BERD creşterea economică se va accelera până la 5 %. Proiecţiile sunt supuse unui grad excepţional de ridicat de incertitudine, inclusiv riscuri majore pentru o scădere considerabilă, în cazul în care ostilităţile se intensifică sau dacă exporturile de gaze sau de alte produse de bază din Rusia vor fi restricţionate.
După ce forţele armate ruseşti au invadat Ucraina la 24 februarie 2022, economia mondială s-a confruntat cu cel mai mare şoc în aprovizionare de la începutul anilor 1970. Rusia şi Ucraina furnizează o parte disproporţionat de mare din produsele de bază, de la energie la metale şi de la alimente la îngrăşăminte (inclusiv amoniac şi potasă, exportate şi de Belarus). Preţurile produselor alimentare, petrolului, gazelor şi metalelor au crescut brusc, deoarece pieţele au anticipat o reducere majoră a exporturilor din Rusia, Ucraina şi Belarus.
Penuria de mărfuri a început să se răsfrângă asupra lanţurilor de aprovizionare.
Presiunile inflaţioniste au fost mai mari în economiile cu venituri mai mici, unde produsele alimentare de bază şi energia reprezintă o pondere mai mare în consum. Economiile cu venituri mai mici au înregistrat, de asemenea, o deteriorarea a balanţei de cont curent, precum şi a balanţelor fiscale în cazurile în care guvernele au intervenit pentru subvenţionarea alimentelor. Economiile nord-africane şi Libanul au fost deosebit de expuse la reducerea ofertei mondiale de grâu, notează BERD.
În plus, economiile din Europa Centrală sunt strâns integrate în lanţurile de aprovizionare cu Ucraina.
Din cauza lipsei livrărilor de piese din Ucraina, o serie de fabrici de automobile au fost nevoite să suspende parţial sau total producţia şi să caute furnizori alternativi pe măsură ce ostilităţile s-au intensificat.
În plus, Europa a fost martora celei mai mari deplasări forţate de persoane de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, cu fluxuri majore de refugiaţi în Ungaria, Moldova, Polonia, Republica Slovacă şi alte economii. Dacă istoria Europei este o călăuză, migranţii relativ calificaţi din Ucraina ar putea oferi un impuls pentru Europa, care îmbătrâneşte rapid.
Pe termen scurt, însă, economiile beneficiare se confruntă cu presiuni fiscale şi provocări administrative pe măsură ce îşi extind oferta de şcolarizare, locuinţe şi asistenţă medicală. În urma invaziei, o serie de economii, în special din Europa Centrală şi din statele baltice, au anunţat obiective mai mari pentru cheltuielile militare în anii următori, ceea ce a contribuit şi mai mult la creşterea cheltuielilor fiscale.
