14:32. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat că siguranţa cetăţenilor români reprezintă principala prioritate a autorităţilor şi a anunţat situaţia cetăţenilor români din Emiratele Arabe Unite şi Israel, în contextul conflictului pornit în regiune.
„Relevant din discuţia noastră, dincolo de palierul politic, poate fi şi elementul esenţial în acest moment, şi anume siguranţa cetăţenilor români”, a declarat Ţoiu, luni, la o conferinţă de presă.
Potrivit ministrului de Externe, în acest moment se află aproximativ 14.000 de cetăţeni români în Emiratele Arabe Unite, majoritatea fără probleme majore de securitate.
„În acest moment, din informaţii verificate şi cu autorităţile emirateze, avem un număr de 14.000 de cetăţeni în Emiratele Arabe Unite. Dintre aceşti 14.000 de cetăţeni avem un număr relativ mic de cazuri de urgenţă extremă. Folosesc această diferenţiere pentru că este justificat ca fiecare cetăţean să simtă că este într-o situaţie dificilă”, a declarat Ţoiu, luni, adăugând că autorităţile de la Abu Dhabi ecomandă ca cetăţenii străini să rămână, cel puţin temporar, în locurile actuale de reşedinţă sau în hotelurile în care sunt cazaţi.
13:47. Autorităţile de la Moscova au transmis că se află în contact constant cu conducerea Iranului, în contextul atacurilor lansate de Statele Unite, pe care Moscova le califică drept o „agresiune directă”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova analizează desfăşurarea războiului din Orientul Mijlociu început sâmbătă după ce Statele Unite şi Israel au lansat atacuri împotriva Iranului.
„Pot spune doar că suntem în contact constant cu conducerea iraniană şi discutăm situaţia din această ţară. În acelaşi timp, continuăm dialogul cu conducerea statelor afectate de conflict, inclusiv cu statele din Golful Persic”, a declarat luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de Reuters.
„În ceea ce priveşte negocierile mediate de Oman între Statele Unite şi Iran, putem cu siguranţă să ne exprimăm profunda dezamăgire că, în ciuda rapoartelor privind progresele semnificative în aceste negocieri, situaţia s-a deteriorat totuşi până la o agresiune directă”, a mai transmis oficialul rus.
Duminică, Vladimir Putin a condamnat uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. În acelaşi timp, Ministerul rus de Externe a acuzat Israel şi Statele Unite că împing Orientul Mijlociu „într-un abis al escaladării necontrolate”.
12:52. Mai multe avioane de vânătoare aparţinând Statelor Unite s-au prăbuşit luni în Kuweit, potrivit unei analize realizate de CNN pe baza imaginilor apărute online şi a unui comunicat oficial emis de Ministerul Apărării din statul din Golf. Autorităţile au anunţat că toţi membrii echipajelor au supravieţuit incidentelor, informează CNN News.
În declaraţia oficială, ministerul nu a precizat numărul exact al aeronavelor implicate şi nici circumstanţele care au dus la prăbuşiri, lăsând loc multor întrebări privind cauzele accidentelor.
Imagini video geolocalizate de CNN surprind momentul în care un avion de luptă se prăbuşeşte pe teritoriul Kuweitului, iar pilotul reuşeşte să se catapulteze şi să ajungă la sol cu paraşuta. Potrivit analizei postului american, aeronava implicată pare să fie un avion de tip F-15E, un model militar evaluat la zeci de milioane de dolari.
11:51. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că România are rezerve strategice suficiente pentru a asigura stabilitatea preţurilor carburanţilor şi evitarea unei situaţii de penurie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
„Noi suntem pregătiţi, pentru a face faţă cu depozitele care sunt astăzi la nivel naţional la toţi operatorii economici, plus cu depozitele de urgenţă pe care le avem şi pot să fie eliberate în situaţii excepţionale prin ordinul Ministrului Energiei, să ţinem un preţ stabil al preţului la motorină şi la benzina”, a declarat ministrul Ivan, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.
Bogdan Ivan a precizat că depozitele de combustibili de la nivel naţional, împreună cu rezervele de urgenţă ale statului, asigură aprovizionarea cel puţin pentru 30 de zile şi că rezervele de gaze sunt în prezent peste media Uniunii Europene.
„În momentul de faţă, v-am spus, sunt rezerve suficiente pentru asigurarea aprovizionării cel puţin 30 de zile cu ceea ce există astăzi în depozite, plus faptul că noi avem deja diversificată sursa de aprovizionare cu diesel la nivel naţional, plus avem rezerve pentru minim 90 de zile care sunt în rezerva strategică a statului român şi care pot să fie, în situaţie de urgenţă şi excepţională, pot să fie eliberate pentru 90 de zile. Noi continuăm aprovizionarea zilnică la cote mai reduse ce-i drept, dar noi avem deja depozite pentru a ne asigura că nu o să fim în situaţia de penurie. Depozitele de gaze sunt undeva la 40% astăzi în România, cu aproximativ 10% peste media Uniunii Europene”, a susţinut ministrul Energiei.
Acesta a susţinut că nivelul rezervelor este un rezultat al măsurilor adoptate în vara anului 2025: „Am cerut tuturor operatorilor să facă achiziţii în timpul verii, când sunt preţuri reduse la gaze naturale, să le magazineze în depozitele din România şi să le folosim în timpul iernii”.
„E o piaţă internaţională care ne afectează şi pe noi, dar am luat toate măsurile pentru a ne asigura că limităm efectele negative asupra populaţiei în materie de combustibili şi de gaze naturale”, a conchis Ivan, cu privire la impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra pieţei energetice din România.
11:00. Compania saudită Aramco a închis temporar rafinăria Ras Tanura după ce aceasta a fost lovită de o dronă. Atacul asupra Ras Tanura - unul dintre principalele centre de rafinare ale Arabiei Saudite - amplifică temerile privind perturbări mai ample ale infrastructurii energetice din regiune.
Angajaţii facilităţilor Aramco din Arabia Saudită au fost evacuaţi în această dimineaţă. Cea mai mare companie de petrol din lume anunţă că opreşte operaţiunile la rafinăria Ras Tanura din Arabia Saudită, pe fondul atacurilor iraniene.
Potrivit Reuters, complexul Ras Tanura, situat pe coasta Golfului Persic a regatului, găzduieşte una dintre cele mai mari rafinării din Orientul Mijlociu, cu o capacitate de 550.000 de barili pe zi, şi serveşte ca terminal de export esenţial pentru ţiţeiul saudit. Acesta a fost închis ca măsură de precauţie, iar situaţia este sub control, a declarat sursa.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Arabia Saudită pentru canalul Al-Arabiya: „Două drone au fost doborâte în facilităţile Aramco din Ras Tanura. Nu au fost victime civile ca urmare a atacului. În instalaţia de rafinare a izbucnit un incendiu din cauza atacurilor”.
10:30. Iranul nu va negocia cu SUA. ”Iranul nu a început acest război şi se va apăra”
Principalul oficial de securitate al Iranului a declarat că republica islamică nu va negocia cu Statele Unite şi a sugerat că ar putea exista noi pierderi în rândul militarilor americani, scrie FT.
Ali Larijani l-a acuzat pe preşedintele american Donald Trump că a aruncat regiunea „în haos prin ‘dorinţe iluzorii’ şi că acum este îngrijorat de noi victime în rândul forţelor americane”.
„Prin acţiuni greşite, el şi-a transformat sloganul autoproclamat «America First» în «Israel First» şi a sacrificat soldaţi americani pentru ambiţiile de putere ale Israelului”, a scris Larijani în postări pe X.
El a adăugat că Iranul nu a început războiul şi că ţara se va apăra.
10:15. O bază militară britanică de pe coasta sudică a Ciprului a fost atacată de o dronă suspectată a fi iraniană, a anunţat luni Ministerul britanic al Apărării, scrie FT.
Oficialii britanici au declarat că nu au existat victime în urma loviturii asupra RAF Akrotiri, care a avut loc la o oră după ce Sir Keir Starmer a anunţat că a acordat Statelor Unite permisiunea de a folosi bazele britanice pentru a lansa misiuni aeriene împotriva Teheranului.
Se aşteaptă ca Washingtonul să utilizeze baza comună Marea Britanie–SUA de pe Diego Garcia, în Insulele Chagos, şi RAF Fairford din Gloucestershire, mai degrabă decât RAF Akrotiri.
Cu toate acestea, Marea Britanie a mutat recent capabilităţi suplimentare la cele două baze ale sale din Cipru, în contextul intensificării a ceea ce subliniază că sunt acţiuni „defensive”, nu „ofensive”, în regiune.
10:07. Bursa de Valori Bucureşti a deschis şedinţa de tranzacţionare de luni în scădere cu aproximativ 1,5%, urmând tendinţa marilor pieţe internaţionale, după ce investitorii au reacţionat la şocul transmis de declanşarea unui conflict armat în Iran şi escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Mişcările sunt însă relativ temperate raportat la amploarea evenimentelor geopolitice, iar corecţiile se înscriu mai degrabă într-o zonă de prudenţă decât de panică.
Peste Ocean, contractele futures din Statele Unite indicau scăderi de circa 1,5% pentru Dow Jones şi de 1,44% pentru S&P 500, semnalând un început de săptămână sub presiune. În Europa, indicii majori erau aşteptaţi să deschidă în teritoriu negativ, cu scăderi estimate la 0,6% pentru FTSE 100 din Londra, 1,5% pentru DAX-ul german şi 1,4% pentru CAC 40 din Paris, pe fondul retragerii apetitului pentru risc.
09:55. Preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic luni, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat livrările din regiune.
În prima sesiune de tranzacţionare după ce SUA şi Israel au lansat lovituri aeriene asupra Iranului sâmbătă, ţiţeiul Brent, reperul internaţional, a urcat cu până la 13%, ajungând la 82,37 dolari.
Preţurile gazelor europene au crescut cu 24% la începutul tranzacţionării.
Activitatea în Strâmtoarea Hormuz, pasajul maritim îngust de la intrarea în Golful Persic, prin care trece o cincime din petrolul şi gazele lumii, a încetinit aproape până la blocaj după atacuri.
Qatar şi Emiratele Arabe Unite produc aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat la nivel global şi, în mod obişnuit, exportă către Asia şi Europa prin această strâmtoare.
