Gazprom va rata ţintele de producţie asumate. UE avansează către o definiţie europeană a consumatorilor vulnerabili. Politizarea şi deprofesionalizarea companiilor de stat din energie e accelerată.
Internaţional e de remarcat anunţul ministerului rus al economiei că producţia de gaz a Gazprom va atinge, în 2015, un minim istoric de 414 miliarde mc, cu 10% mai puţin decât producţia înregistrată anul trecut. Trendul de scădere este o consecinţă a diminuării capacităţii investiţionale a companiei, în contextul evoluţiei cotaţiilor la petrol şi al sancţiunilor economice impuse Rusiei ca urmare a conflictului din Ucraina.
Cred că scăderea capacităţii investiţionale a Gazprom va atrage şi scăderea apetitului de a derula mari investiţii în noi proiecte de infrastructură regională de transport de gaz natural, fapt de avut în vedere şi de autorităţile române în contextul expirării, în curând, a unor contracte de tranzit prin ţara noastră. În ce priveşte dezvoltările europene, Comisia Europeană a publicat o comunicare cu privire la consumatorii de energie intitulată sugestiv: „A New Deal for Energy Consumers“. Această comunicare ar putea fi o relansare a rolului consumatorilor în piaţa de energie, aşa cum politica „New Deal“ a administraţiei Roosevelt a fost o relansare pentru economia americană.
Din punctul de vedere al intereselor României, comunicarea conţine o idee pe care am lansat-o la nivel european şi apoi promovat-o: nevoia unei definiţii europene a conceptului de consumator vulnerabil de energie. Faptul că propunerea a fost inclusă în comunicare este un succes de etapă al României.
Adoptarea unei astfel de definiţii va crea baza pentru acordarea unor ajutoare pentru consumatorii consideraţi vulnerabili din fonduri comunitare, mulţi români ce au încă venituri mult sub media europeană putându-se număra printre beneficiari. Mai este mult până să ajungem acolo, însă beneficiile proiectului ar putea fi mari pentru români.
La nivel naţional nu au fost prea multe dezvoltări în energie, cu excepţia unor noi tentative, la limita legii, de politizare şi deprofesionalizare a companiilor de stat, derulate pe un fond de tăcere din partea societăţii civile ce ar trebui să sancţioneze astfel de derapaje.
Modalităţile de acţiune s-au diversificat, trecându-se, în funcţie de situaţie, de la acţiuni de intimidare la metode mai inventive cum ar fi simulacru de recrutare competitivă sau mărirea numărului membrilor consiliului de administraţie în scopul numirii anumitor persoane necalificate în executivul companiilor de stat din energie.
Din păcate, ce se întâmplă acum în companiile din energie ne duce cu cel puţin zece ani înapoi în timp, lucru pe care, recunosc, nu îl mai credeam posibil.
Răzvan Nicolescu este preşedintele Agenţiei Europene de Reglementare în Energie, iar în 2014 a fost ministru român al energiei
