Eveniment

Reacţie fără precedent. Emil Ionescu, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti: „Universitatea nu este o şcoală superioară de meserii, astfel încât să stea în genunchi în faţa angaja­torilor“. Tinerii nu trebuie să lucreze cu normă întreagă din timpul facultăţii, pentru că nu mai au timp suficient pe care să îl acorde studiului

Reacţie fără precedent. Emil Ionescu, decanul...

Autor: Mihaela Pascari

10.02.2017, 00:06 32601

Tinerii nu trebuie să lucreze cu normă întreagă din timpul facultăţii, pentru că nu mai au timp suficient pe care să îl acorde studiului, iar acest obicei afectează semnificativ calitatea pregătirii lor, a precizat Emil Ionescu, pro­fesor de lingvistică generală şi decan al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.

„Aş fi bucuros dacă aş vedea o cerere (a studenţilor – n. red.) adresată decanului formulată corect. Nu am pretenţia ca cel care îmi înaintează cererea să îmi scrie eseuri, dar aş vrea să văd o cerere din care să pot să înţeleg ce vrea omul şi să fie redactată corect. Cred că românii au nevoie de limba română corectă pentru a-şi face ordine în propriile capete“, a spus Emil Ionescu.

În opinia sa, slaba pregătire a tinerilor de care adesea se plâng angajatorii vine din faptul că studenţii se angajează din timpul facultăţii. Angajarea tinerilor este dictată de condiţiile generale ale acestei societăţi, a explicat decanul.

„Am asistat întâmplător la o discuţie a unui tânăr cu alt tânăr. Am ajuns la şapte seara acasă şi am zis că mă apuc de învăţat, însă nu mai eram capabil de nimic, am adormit  buştean, a spus unul dintre tineri. Era plin de bunăvoinţa de a învăţa“.

Decanul Facultăţii de Litere a mai spus că, în sistemul austriac de învăţământ, este interzis studentului să lucreze mai mult decât part-time.

„Această interdicţie este îndreptăţită, ei au condiţii materiale bune, iar cei care sunt într-o universitate sunt asistaţi social. România administrează sărăcia cu cinism şi îşi ţine populaţia în sărăcie, iar segmentul tinerilor bine educaţi are de suferit“.

Decanul mai spune că nu a auzit ca angajatorii să se plângă de calitatea tinerilor  de la facultatea sa, însă nu exclude faptul că unii tineri nu sunt suficient de bine pregătiţi.

„Mai sunt cazuri în care un student scrie fără liniuţă acolo unde trebuie, sau cineva care vrea să predea Rebreanu, dar nu a citit Ion. Mereu se vor găsi nişte indivizi care vor fenta facultatea, dar nu putem scoate de aici nişte reguli generale“.

În legătură cu pregătirea pe care o oferă şcoala în raport cu nevoile angajatorilor şi de faptul că angajatorii sunt nemulţumiţi, Emil Ionescu a spus că misiunea unei uni­versităţi nu este aceea de a-i învăţa o meserie pe tineri. „O universitate nu este nicidecum o şcoală superioară de meserii, chiar dacă ar vrea unii să ajungă aşa ceva. Cred că dacă s-ar reuşi un astfel de experiment, nu ar fi unul bun. Universitatea nu este o şcoală superioară de meserii, astfel încât să stea în genunchi în faţa angaja­torilor.“

Pe de altă parte, el a adăugat că Fa­cultatea de Litere colaborează cu experţi care activează în mediul de business.

„Avem profesori de ştiinţe ale co­municării care vin din afara universităţii şi care au experienţa lucrului în diverse com­panii, ei transmit studenţilor experienţa lor“.

Facultatea de Litere şcolarizează circa 3.000 de studenţi la licenţă, iar dintre studenţii în an terminal, doar 25% optează pentru programul de masterat la Facultatea de Litere. „Cu licenţa faci foarte puţin, în sensul că piaţa muncii este în mare parte inaccesibilă. Acest lucru este o urmare a faptului că omul are ocazia să meargă de la o anumită specializare la alta. Eu nu cred că este un lucru bun. Formarea profesională trebuie să aibă o continuitate. Preocuparea noastră este să ridicăm procentul celor care rămân să urmeze programele de master de la fa­cultatea noastră“.

În ceea ce priveşte calitatea absol­venţilor de liceu care vin la Facultatea de Litere, decanul spune că nu s-a schimbat semnificativ. Anual în cadrul facultăţii vin circa 700 de absolvenţi de liceu pentru programele de licenţă. „Calitatea celor care vin este la un nivel stabil, iar nivelul de stabilitate este la nivelul mediocrităţii. Aceasta este legea numerelor mari. De multă vreme este aşa. Întotdeauna medio­critatea domină, vârfurile sunt puţine şi mereu elementele care nu au ce căuta într-o facultate sunt puţine. La noi, din cauza legii numerelor mari acest lucru se confirmă“. Taxa de şcolarizare în cadrul Facultăţii de Litere este de 3.100 de lei pe an, pentru programul de licenţă, masterat sau doctorat. Facultatea de Litere a avut anul trecut o concurenţă de 2,4 candidaţi pe loc, iar cele mai căutate specializări au fost Comu­ni­ca­rea şi Relaţii Publice cu 4,2 candidaţi pe loc şi Limba şi Literatura Română - Limba şi Li­teratura Modernă 3,3 candidaţi pe loc. Uni­versitatea din Bucureşti a avut o con­curenţă de 4,37 de candidaţi pe loc pentru lo­curile la buget, luând în calcul toate facultăţile sale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO