Eveniment

Realizările organismului de supraveghere a sectorului bancar al zonei euro sunt puse la îndoială

Realizările organismului de supraveghere a sectorului...

Autor: Catalina Apostoiu

24.03.2017, 00:04 433

Organismul creat de UE la sfârşitul anului 2014 pentru supravegherea celor mai mari bănci din zona euro avea menirea să joace un rol vital în protejarea unui sistem financiar afectat în profunzime de criza datoriilor suverane.

Doi ani mai tâziu, în pofida revitalizării treptate a zonei euro, încă există îndoieli dacă noul organism, Mecanismul Unic de Supraveghere (Single Supervisory Mechanism-SSM), cu sediul la Frankfurt, a luat suficiente măsuri pentru a soluţiona problemele care persistă în unele părţi ale sectorului bancar al regiunii, scrie Financial Times.

„În termeni pur operaţionali, a avut un început bun“, spune Nicolas Veron, de la think-tank-ul Bruegel. „Poate fi demonstrat că acesta a fost mai dur şi mai corect decât organismele anterioare la nivel naţional. Însă există o diferenţă între a spune acest lucru şi a spune că acesta a fost suficient de strict“.

Sectorul financiar al zonei euro resimte încă povara unor credite neperformante de 920 miliarde de euro, sau 6,5% din volumul total al creditelor. Pentru noul organism, care supervizează în mod direct cele mai mari bănci ale regiunii, băncile Italiei au devenit cel mai important test imediat. Acestea au credite neperformante de aproximativ 270 miliarde de euro şi nu există încă un plan clar de restructurare pentru Monte dei Paschi di Siena, a treia mare bancă a ţării, care are nevoie de susţinerea statului.

Daniele Nouy, directorul SSM, divizie a BCE, urmează să explice în detaliu ce se întâmplă cu băncile italiene în faţa co­mitetului pe probleme economice şi monetare al Parlamentului Eu­ropean.

„Există cu siguranţă loc de mai bine atunci când vine vorba de performanţele SSM“, a declarat Markus Ferber, membru al alianţei aflate la conducerea Germaniei. Nouy cere răbdare, subliniind că SSM şi băncile europene trebuie să soluţioneze probleme dezvoltate cu mult înaintea creării actualului sistem. MPS este cea mai presantă problemă, iar ceea ce se va întâmpla cu banca reprezintă un test pentru noul organism, spune Philippe Lamberts, unul din principalii arhitecţi ai reformelor financiare postcriză din Europa.

Acesta crede că SSM este compromis de legăturile sale cu BCE, al cărei consiliu guvernator trebuie să-i aprobe deciziile.

SSM a fost de asemenea acuzat că a avut o atitudine prea blândă faţă de Deutsche Bank. Sven Giegold, care a susţinut crearea SSM în Parlamentul European, spune că acest lucru „demonstrează că SSM şi auto­rităţile care colaborează cu orga­nismul se tem de consecinţele unei utilizări mai în forţă a puterilor pe care le au“.

Autoritatea indică însă domenii în care a adoptat o atitudine mai strictă, chiar şi în ceea ce priveşte băncile germane. Aceasta a îndemnat băncile ţării să constituie provizioane mai realiste pentru pierderi.

În Italia, între timp, surse SSM spun că vânzarea de credite rele de aproape 18 miliarde de euro de către UniCredit dovedeşte că băncile ţării fac progrese.

O altă sursă de frustrare legată de realizările SSM este lipsa de progres cu privire la alte aspect ale uniunii bancare.

Conducerea SSM insistă că organismul a înregistrat progrese în crearea unui sistem financiar mai sigur, mai puţin fragmentat. Însă progresul nu este la fel de rapid pe cât şi-ar dori legislatorii din Parlamentul european.

Nouy insistă că SSM are nevoie de timp pentru a impune legea băncilor din zona euro. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO