♦ Noul recensământ va începe oficial de mâine, 1 februarie 2022, cu etapa colectării datelor din surse administrative.
Diferenţa mare dintre numărul de decese şi cel al naşterilor şi faptul că românii au continuat să emigreze masiv în ultimul deceniu au condus la o scădere cu cel puţin 5% a populaţiei României, spune Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
„Dacă ne uităm la dinamica populaţiei rezidente, observăm o scădere foarte accentuată a populaţiei între cele două recensăminte: de la ultimul recensământ până în prezent avem o pierdere de cel puţin 1,1 milioane de persoane la nivelul populaţiei rezidente. A doua mare problemă demografică este piramida vârstelor. În fond, aici e marea tragedie, a dezechilibrelor majore care există în rândul populaţiei pe grupe de vârstă. La 1 ianuarie 2021 observăm pe piramida vârstelor o bază foarte îngustă şi o creştere a dimensiunii populaţiei cu vârsta de peste 40 de ani. Aceste dezechilibre vor crea probleme şi pe alte planuri, cum ar fi piaţa muncii“, a spus Tudorel Andrei, în cadrul unui eveniment pe tema recensământului organizat de INS în această săptămână.
În 2020, vârsta medie a populaţiei din România era de 42,2 ani, în creştere semnificativă faţă de anul 1990, când vârsta medie a populaţiei din România era de 34,9 ani.
România va avea un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor în 2022, după ce a fost amânat din cauza pandemiei, iar datele vor fi culese anul acesta. INS a început deja pregătirile şi a organizat un recensământ de probă în 2021. În 2023, vor fi publicate datele definitive.
La ultimul recensământ, cel din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României a fost de 19,1 milioane de locuitori. Cel mai ridicat nivel al populaţiei României a fost înregistrat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.
Recensământul României din 2022 va fi cel de-al şaselea de după Al Doilea Război Mondial şi al treilea de după 1989, a menţionat profesorul Vasile Gheţău, expert în demografie.
„Recensământul, bine organizat şi bine efectuat, ne va arăta dimensiunea reală a populaţiei rezidente a României la nivel de localităţi, judeţe, regiuni de dezvoltare şi la nivel naţional.“
„Ansamblul programelor, proiectelor măsurilor din PNRR cu dimensiune teritorială va putea fi fondat pe date corecte şi la zi”, a spus Vasile Gheţău, profesor universitar doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
El a mai precizat că acest recensământ ne va arăta mărimea populaţiei în vârstă de muncă într-un context în care, ”prin efectele conjugate ale reculului dramatic al natalităţii şi ale imensei migraţii externe, în România s-a instalat şi se amplifică criza forţei de muncă, punând în pericol programele de dezvoltare economică”.
„Recensământul va arăta mărimea reală a populaţiei vârstnice, o populaţie în creştere ca dimensiune şi proporţie în populaţia ţării, ridicând în măsură crescândă numeroase probleme de ordin economic, social şi medical care aşteaptă soluţii realiste”, a mai precizat profesorul Gheţău.
Totuşi, noul recensământ va trebui să rezolve problema numărului de locuitori la nivel de judeţe, oraşe, sate şi comune, având în vedere că în prezent nu se poate face o estimare corectă a populaţiei la nivel regional, din cauză că nu pot fi număraţi emigranţii care pleacă pentru câteva luni la muncă în străinătate şi care se întorc, de exemplu, în acelaşi an.
