Guvernul Cioloş a păstrat tradiţia cheltuielilor substanţiale din ultima lună a anului şi a împins-o spre noi dimensiuni. Potrivit unor surse, nu mai puţin de 14 - 15 mld. lei (2 - 2,1% din PIB) a cheltuit bugetul consolidat peste cheltuielile curente şi astfel a intrat pe deficit.
Ministerul Finanţelor nu a comentat până la închiderea ediţiei informaţiile ZF. Execuţia bugetară la decembrie şi pe 2015 urmează să fie publicată de Finanţe după data de 25 ianuarie.
„Într-o măsură situaţia poate fi explicată astfel: cheltuielile se fac în avans, iar decontările la final de an. Cei care au contracte cu statul lucrează şi, după aceea, când u sunt bani îi primesc. Se fac plăţi la final de an atât cât bugetul să nu depăşească deficitul stabilit. Restul se amână pentru anul viitor. Simplu şi cinic“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Bugetul pe 2015 a fost construit pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), însă, la 11 luni, el se afla pe un excedent de 0,76% din PIB (5,3 mld. lei). Ca să se încadreze în ţinta de deficit guvernul a deschis vistieria şi a cheltuit suplimentar într-o singură lună 14 - 15 mld. lei (excedentul de 5 mld. lei şi 9 - 10 mld. lei care s-au dus în deficit), adică cu circa două miliarde de lei peste deficitul prevăzut pe întreg anul 2015 (13 mld. lei).
Ministerul Finanţelor urmează să facă publică execuţia bugetară pe 2015 undeva după 25 ianuarie şi atunci se va vedea clar încotro au mers banii în decembrie. Însă, cum s-a văzut din celelalte execuţii bugetare lunare, excedentul care s-a înregistrat pe tot parcursul lui 2015 a fost o consecinţă a nerealizării investiţiilor mai degrabă decât un fapt generat de o colectare mai bună.
Se va vedea, prin urmare, dacă banii în decembrie au mers în investiţii – având în vedere această politică Ministerului Finanţelor de a amâna o serie de plăţi pentru a nu depăşi ţinta de deficit.
Până în 2012 – 2013, în Monitorul Oficial erau publicate o serie de date legate de transferurile de bani între administraţii şi de acolo se putea afla spre ce se îndreaptă banii în plus sau cei necheltuiţi. Această practică nu mai există pentru că transferurile sunt acum făcute prin ordin de ministru şi nu există obligaţia ca un ordin de ministru să fie publicat în Monitorul Oficial.
La 11 luni din 2015, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt cu 13,4% mai mici decât cele efectuate în perioada similară a lui 2014, an care a fost oricum cel mai prost din ultimii nouă în privinţa cheltuielilor de investiţii din buget. Bugetul consolidat ar fi trebuit să cheltuiască pe investiţii în 2015 19 miliarde de lei (2,7% din PIB), aşa cum era programat. La 11 luni cheltuise doar puţin peste jumătate din sumă - 10,5 miliarde de lei (1,5% din PIB).
În ceea ce priveşte cheltuielile totale (cheltuieli din buget şi fonduri UE), acestea erau programate să atingă nivelul de 44,8 miliarde de lei. Însă noul guvern, la alcătuirea bugetului pe 2016, a estimat că ele vor atinge nivelul de doar 33,7 miliarde de lei – adică cu 25% mai puţin faţă de program (un minus de peste 11 miliarde de lei). Prin urmare, neefectuarea investiţiilor a dus bugetul pe excedent la 11 luni. Efectuarea cheltuielilor de investiţii într-un ritm normal ar fi dus bugetul pe deficit fără să mai fie nevoie de plăţile masive din decembrie - 2% din PIB - pentru ca statul să nu rămână cu banii necheltuiţi. Iar dacă bugetul ar fi fost de deficit la jumătatea anului cum era programat, pe alte baze s-ar fi aşezat şi discuţiile din toamnă pe marginea majorărilor salariale. Execuţia bugetară la decembrie va arăta dacă cheltuielile suplimentare s-au dus în investiţii (realizate, dar neachitate până atunci) sau banii au fost cheltuiţi pe orice altceva doar pentru a fi cheltuiţi.
Este această practică a amânării plăţilor pentru decembrie singura explicaţie pentru care guvernul se transformă în Moş Crăciun când se termină anul? O instituţie primeşte bani şi în funcţie de execuţiile din anii anteriori, explică Dragoş Cabat. Dacă a primit un milion de lei, iar la final de an a cheltuit 600.000 de lei, atunci discuţia pentru alocările viitoare pleacă de la 600.000 de lei, nu de la un milion. De aceea instituţiile vor face în aşa fel încât să-şi cheltuiască bugetul şi este posibil să cheltuiască mai mult spre sfârşitul anului pentru a se încadra în bugetul iniţial.
Pe de altă parte, remarcă Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), deşi practica bugetară este cunoscută, instituţiile nu pot cheltui banii oricum: nu poţi cumpăra o maşină cu banii alocaţi pentru repararea acoperişului unei şcoli.
„Dacă ţi-au rămas bani necheltuiţi înseamnă fie că ai făcut o lucrare cu mai puţini bani, fie că nu ai cheltuit banii pentru că, din diferite motive, nu ai terminat respectiva lucrare.“
Apoi multe administraţii locale fac lucrări, dar nu le achită pe loc şi atunci, dacă au rămas bani în buget, bugetul poate achita lucrări în avans, mai explică Moraru. „Cineva să zicem află că sunt bani la Bucurşti şi spune: «Domnule, uite sunt bani, dacă vrei banii mai repede, dau un telefon şi pot să te plătesc în decembrie, în loc să te plătesc în aprilie 2016. Dar îmi iese şi mie ceva?»“
Sunt apoi situaţii când sunt bani prevăzuţi în buget pentru un drum, de exemplu, dar constructorul nu se achită de sarcini şi atunci nu poate fi plătit; în alte situaţii licitaţii sunt contestate şi începerea lucrărilor întârzie, iar banii rămân în buget, mai explică Moraru. Astfel de situaţii au fost invocate şi de fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici atunci când, la ambele rectificări de anul trecut, a tăiat bani de la Ministerul Transporturilor, bani alocaţi infrastructurii: de ce să ţin banii blocaţi, dacă ei nu-i cheltuiesc?
În fiecare an bugetul cheltuieşte mai mult în decembrie, dar 2014 şi 2015 au întrecut tot ce s-a întâmplat în anii anteriori. În 2014 au fost cheltuiţi suplimentar în decembrie 12,7 mld. lei şi, astfel, bugetul care era pe zero (deficit de doar 0,04% din PIB) a trecut rapid la un deficit de 1,8% din PIB. Anul acesta marchează un record, 15 mld. lei cheltuiţi în plus în decembrie, fapt ce a împins bugetul de la un excedent de 0,7% din PIB în noiembrie la un deficit de 1,3 - 1,4% din PIB în decembrie, deficit oricum sub cel stabilit la fundamentarea bugetului de 1,8% din PIB.
