"Cifrele balanţei de plăţi încep să se deterioreze, în condiţiile în care exporturile pierd teren şi investiţiile stăine directe nu mai fac faţă să acopere deficitul contului curent. Evoluţia deficitară a investiţiilor străine este oglinda percepţiei investitorilor străini faţă de modalitatea în care autorităţile au gestionat criza economică în România şi a atractivităţii mediului de afaceri românesc", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Lipsa reformelor structurale radicale asupra instituţiilor statului şi ineficienţa politicii fiscale, corupţia ridicată, sistemul juridic deficitar, impredictibilitatea politicii bugetare sunt numai o parte din criteriile calitative care au deteriorat apetitul investitorilor străini pentru România, deşi ţara noastră continuă să prezinte oportunităţi de investiţii datorită gradului scăzut de dezvoltare în multe sectoare ale economiei (industrie, agricultură, turism, infrastructură rutieră, domeniul energetic), a explicat Hăncilă.
Sectorul financiar a atras în ultimii ani grosul investiţiilor - care au mers în special în acoperirea pierderilor -, în timp ce sumele rămase pentru investiţii noi în producţie au fost nesemnificative.
Pe ansamblul primelor opt luni din 2011, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,12 mld. euro, în scădere cu 52% faţă de perioada ianuarie-august 2010, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1 mld. euro, iar creditele intra-grup 105 mil. euro.
În perspectivă, creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a arătat că România nu se poate dezvolta fără capitaluri străine. "Dacă intrările de capitaluri vor fi mai mici, vom avea o creştere economică lentă. Dacă mediul va deveni mai prietenos prin reforme structurale şi vom reuşi să atragem capitaluri externe, creşterea economică va fi mai rapidă."
Investiţiile străine au scăzut dramatic începând din 2009, ajungând anul trecut la 2,6 mld. euro, în condiţiile în care în 2007 şi 2008 s-au situat în jurul a 9 mld. euro. Autorităţile estimează pentru acest an investiţii străine de 3,5-4 mld. euro.
Recent, Christiana Leucuţă, director adjunct în cadrul Ministerului Economiei, a declarat că autorităţile se aşteaptă ca şi alte companii să se retragă din România, de regulă filiale ale multinaţionalelor din industrie, în timp ce alte firme atrase în urma misiunilor economice evită să intre pe piaţa românească din cauza creşterii costurilor cu forţa de muncă, scăderii cererii interne sau a birocraţiei. Pe partea negativă, pot fi amintite plecarea Nokia, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria.
Dar există şi investitori care vin în România. În această lună, cinci companii străine - Toro, Honeywell Friction, Delphi, Diesel, Yazaki şi Olympus Diary (Grecia) - au anunţat că vor investi 187 mil. euro, aceste investiţii urmând să se concretizeze prin aproape 1.600 de locuri de muncă, potrivit Andreei Paul-Vass, consilierul economic al premierului Emil Boc.
Conform informaţiilor dintr-un document al Guvernului României destinat investitorilor străini, România are ca obiectiv atragerea de investiţii străine în infrastructură, agricultură, energie sau sănătate.
Ce s-a întâmplat cu deficitul de cont curent
Deficitul de cont curent al României s-a ajustat în ultimii ani, însă alte ţări au trecut pe excedent sau au deficite foarte mici, după cum au amintit recent şi oficialii BNR. România este dependentă de finanţarea externă, care devine tot mai problematică în contextul actual internaţional foarte tensionat.
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în august un deficit de 471 mil. euro, nivel aproape dublu atât comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, cât şi faţă de iulie.
Însă, pe ansamblul primelor opt luni, deficitul contului curent a fost de 3,3 mld. euro, cu 19,7% sub nivelul din acelaşi interval de anul trecut, în principal datorită diminuării deficitului balanţei comerciale cu 11,6% şi amplificării excedentului transferurilor curente cu 20%. Deficitul balanţei comerciale a fost de 3,9 mld. euro, iar excedentul transferurilor curente a urcat la 2,2 mld. euro, de la 1,8 mld. euro în primele opt luni ale anului trecut.
Datoria externă tot creşte
Datoria externă totală a urcat în primele opt luni ale anului cu 4,2 miliarde de euro, ajungând la sfârşitul lunii august la 96,7 miliarde de euro, potrivit datelor anunţate de BNR.
Datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 7,8% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului trecut, la 21,08 miliarde de euro.
Cu un ritm de creştere mai lent, de 3,7%, datoria externă pe termen mediu şi lung a ajuns la 75,6 miliarde de euro, reprezentând 78,2% din datoria externă totală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
