În 2003-2004 Guvernul României a avut prima iniţiativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privaţi. În 2004 statul român semnează cu francezii de la Vinci contractul pentru construirea celor 36 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Predeal, urmând ca în patru ani să fie finalizate lucrările.
Ministerul Finanţelor (ministru Mihai Tănăsescu) pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei (ministru Cristian Diaconescu) pe parte procedurală de achiziţie, nu au avizat încheierea acestor contracte.
În 2005, guvernul Tăriceanu nu a continuat demersurile deoarece a luat în considerare avertismentele UE privind lipsa legislaţiei în domeniu şi modalitatea de atribuire a contractului.
În 2006-2007 se modifică legislaţia privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. La începutul anului 2007, ministrul Radu Berceanu a prezentat public strategia privind construirea autostrăzilor 2007-2013, unde acest tronson, din cauza constrângerilor financiare, a fost propus spre realizare în sistem de concesiune.
În ianuarie 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic - Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Costul total al lucrărilor de proiectare şi construcţie se ridica la circa 1,57 miliarde de euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 miliarde de euro.
Mai, 2014: „În iunie semnăm contractul. (...) Infirm toate zvonurile referitoare la retragerea Vinci“, a spus Narcis Neaga, directorul CNADNR (actual CNAIR – n.red.), la conferinţa ZF Construction & Infrastructure Summit '14, răspunzând unei întrebări. În februarie 2015, Victor Ponta şi ministrul transporturilor Ioan Rus erau în discuţii cu consorţiul de investitori privaţi formaţi din Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor. La un cost de 8,5 mld. euro pe o perioadă de 30 de ani, consorţiul şi-ar fi luat angajamentul ca în 4 ani să finalizeze construcţia, iar în restul de timp până la 30 de ani să se ocupe de mentenanţa autostrăzii.
În iunie 2015 statul român anulează pentru a treia oară în 10 ani procedura, motivând că nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică).
România a pierdut peste 1,5 mld euro în perioada 2008-2015 pentru că nu a reuşit să construiască o autostradă între Capitală şi Braşov. Lipsa acestei autostrăzi nu a însemnat numai pierderea oportunităţii de a atrage investitori, ci şi pierderi directe, bani pierduţi de companii sau de bugetele locale, scria ZF în iulie 2015.
În octombrie anul trecut, ministrul transporturilor Răzvan Cuc „se urcă pe buldozer“ şi semnează cu Alpenside (companie cu afaceri de 106 mil. lei, 138 de angajaţi şi pierderi de 8,8 mil. lei în 2016) contractul pentru proiecţia şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic - Braşov, adică sectorul Râşnov - Cristian.
Practic, Compania de Drumuri începe lucrările la cea mai simplă şi totodată inutilă porţiune a viitoarei autostrăzi de pe Valea Prahovei, în condiţiile în care traficul cel mai aglomerat este în Comarnic, Buşteni, Azuga şi pe centura din Sinaia.
Ministrul transporturilor, Lucian Şova a declarat săptămâna aceasta că „a fost o intenţie asumată de fostul premier Mihai Tudose pentru a obţine asistenţa tehnică din partea Băncii Mondiale, de care era legat şi un credit de 35 mil. euro, inclusiv pentru revizuirea unui studiu de fezabilitate anterior“, însă ministerul a apreciat că „nu aceasta ar fi calea cea mai fezabilă“.
