Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu cinci puncte procentuale la angajatori va fi în cele din urmă aplicată din octombrie, după „epopeea“ legislativă din ultimele luni, şi ar putea să ducă la creşterea salariilor angajaţilor cu circa 4% sau la majorarea investiţiilor companiilor, cu impact asupra creării de noi locuri de muncă.
Contribuţiile de asigurări sociale vor fi diminuate la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului.
Pentru un salariu de 2.000 de lei net pe lună, care presupune o cheltuială totală a angajatorului (cu salariul, impozit şi contribuţii) de 3.644 lei, dacă angajatorul nu transferă deloc scăderea CAS către salariat şi îi menţine salariul va face o economie de 143 de lei, respectiv 4%. Iar această sumă economisită poate fi direcţionată spre investiţii, care pot antrena crearea de noi locuri de muncă. În situaţia în care reducerea CAS este transferată integral la salariaţi şi anagajatorul îşi asumă aceeaşi cheltuială salarială totală ca şi până acum, respectiv 3.644 lei, salariul angajaţilor poate creşte cu 4%. Astfel, salariul net s-ar majora în această ipoteză cu 81 lei, la 2.081 lei.
Legea nr. 123/2014 care stabileşte reducerea CAS a fost publicată vineri în Monitorul Oficial şi este în vigoare, măsura urmând să se aplice „începând cu veniturile aferente lunii următoare intrării în vigoare a legii“, adică din octombrie.
Diminuarea contribuţiilor sociale a fost considerată atât de oamenii de afaceri, cât şi de consultanţii ca fiind o măsură necesară şi benefică pentru mediul de business şi pentru economie în condiţiile în care România a rămas în ultimii ani în topul ţărilor europene cu cel mai mare nivel de taxare a forţei de muncă pentru venituri lunare „în mână“ de până la 1.000 de euro. CAS-ul (contribuţiile sociale), „povara“ cea mai mare a angajatorilor, îi costă acum aproape 21%.
Pentru un salariu de 2.000 de lei net pe lună angajatorul ajunge să scoată de la bugetul de cheltuieli aproape dublu pentru a achita şi toate impozitele şi contribuţiile pe venitul salariatului, respectiv 3.644 lei. Dacă multinaţionalele s-au obişnuit ca forţa de muncă să le coste mult, pentru micii antreprenori valoarea toată a taxelor pe muncă îi poate forţa să renunţe la crearea de noi locuri de muncă. Dincolo de aspectele pozitive care însoţesc reducerea CAS, măsura a provocat şi îngrijorări în mediul de business legate de sustenabilitatea financiară şi riscul apariţiei unor noi taxe sau a unor impozite majorate.
„Reducerea CAS este o măsură utilă. Problema este să reziste. Au mai fost măsuri care nu s-au aplicat sau au fost modificate imediat ce s-a schimbat guvernul. Totul se învârte în jurul sustenabilităţii financiare a acestei măsuri. Pierderile de venituri la buget trebuie să fie acoperite de undeva. Va fi încă o rectificare bugetară. Şi mă aştept să fie un nou val de impozite, probabil de anul viitor“, spune Emilian Duca, consultant fiscal.
Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajatori cu 5 puncte procentuale a devenit „mărul discordiei“ în disputa dintre premier şi preşedinte. Măsura a fost aprobată în iunie de guvern şi, ulterior, de Parlament, dar nu a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele a cerut în luna iulie Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, „din punctul de vedere al oportunităţii“, solicitând menţionarea foarte clar a surselor de finanţare pentru deficitul suplimentar. Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat în septembrie legea privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, respingând cererea preşedintelui de reexaminare a acestui act normativ.
În consecinţă, legea a ajuns din nou la preşedinte care a promulgat-o. Băsescu a declarat săptămâna trecută că anul acesta Guvernul nu are probleme în a acoperi deficitul şi va putea să plătească pensile fără nicio problemă, dar pentru 2015 deficitul fondului de pensii va creşte de la 12,5 mld. lei la 17,5 mld. lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de la buget de cinci miliarde de lei. Preşedintele anticipează că una dintre soluţiile Guvernului ar fi „foarte probabil, anularea reducerii CAS, imediat după alegerile prezidenţiale, iar a doua soluţie, creşterea taxelor“, potrivit Mediafax.
Măsura are aviz negativ şi de la Consiliul Fiscal, care a avertizat că diminuarea CAS poate apropia periculos deficitul bugetar de pragul de declanşare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB), în absenţa unor măsuri compensatorii de amploare. Diminuarea CAS cu 5 puncte procentuale la angajatori nu este posibilă fără majorări sau extinderi de bază de impozitare şi/sau reducerea unor cheltuieli, în condiţiile în care guvernul a transmis Comisiei Europene că anul viitor deficitul bugetar va fi de 1,4% din PIB, faţă de 2,2% anul acesta, consideră Consiliul Fiscal.
Pierderea netă de venituri în urma reducerii CAS este estimată de Consiliul Fiscal la 800 mil. lei în 2014, 5 mld. lei în 2015, 5,4 mld. lei în 2016 şi 5,77 mld. lei în 2017.
Reducerea CAS, o măsură benefică pentru companii, stoarse de criză, a fost promisă în ultimii ani de toţi politicienii, dar nimeni nu a făcut nimic până acum. Cu toate că au recunoscut că România are o povară fiscală foarte mare pe muncă şi ar fi necesară relaxarea fiscalităţii, specialiştii de la FMI şi Comisia Europeană nu au agreat reducerea CAS, cerând măsuri de compensare a veniturilor pierdute la buget în urma unei astfel de măsuri.
Epopeea proiectului de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale la angajator
- Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.
- Preşedintele Traian Băsescu a cerut în luna iulie Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, „din punct de vedere al oportunităţii“.
- Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat, în 9 septembrie, în forma iniţială, legea privind reducerea CAS cu cinci punte procentuale la angajator, respingând, cu 307 voturi „pentru“, 7 „împotrivă“ şi 5 abţineri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a acestui act normativ.
