Cota standard de TVA va reveni începând de anul viitor la 19%, „taxa pe stâlp“ şi taxa de 7 eurocenţi vor fi eliminate, iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Însă planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS nu au primit acordul parlamentarilor, figurând la amendamente respinse.
Camera Deputaţilor a aprobat ieri Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, cu 306 de voturi „pentru“, două voturi „împotrivă“ şi o abţinere.
Impactul bugetar al Codului fiscal a fost estimat de Ministerul Finanţelor la 12 mld. lei, ceea ce face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine că „va fi o deviere temporară şi asumată“ de la ţinta de deficit.
După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, România a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015, guvernul a aprobat noi măsuri de relaxare fiscală. Iar unele au fost adoptate şi de Parlament în pofida recomandărilor FMI şi ale Comisiei Europene, care au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016.
România şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24% la 19%, calculat la circa 9 mld. lei, şi impactul total al noului Cod fiscal, de 12 mld. lei, a spus ministrul finanţelor, citat de Mediafax.
Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală avută în vedere pentru 2016, care are şi cel mai mare impact bugetar, este reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19%. Impozitul pe construcţiile speciale, care a stÂrnit dezbateri aprinse şi multe critici chiar de la apariţia lui neaşteptată, a fost redus în acest an de la 1,5% la 1%, iar începând din 2016 va fi eliminat, măsuri binevenite pentru oamenii de afaceri, cu impact favorabil asupra investiţiilor private şi, implicit, asupra pieţei muncii şi economiei. Impactul bugetar brut al impozitului pe construcţii speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, a fost estimat de Ministerul Finanţelor pentru 2016 la 1,6 mld. lei, bani care vor rămâne de anul viitor la dispoziţia agenţilor economici. În urma eliminării „taxei pe stâlp“, Finanţele estimează o creştere economică suplimentară de 0,2 pp, investiţii în sectorul privat mai mari cu 0,5 pp şi 20.000 de locuri de muncă suplimentare.
La categoria eliminări figurează o altă taxă care a atras multe critici: acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, aplicată din 2014. Această taxă a avut un impact evaluat de guvern la 2,28 mld. lei, din care pe accize 1,84 mld. lei, iar pe TVA 0,44 mld. lei.
Autorităţile din România au informat recent autorităţile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB.
Ministrul a arătat însă, miercuri, că nivelul estimat în prezent al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, dar a asigurat că vor fi făcute eforturi pentru a nu se înregistra o astfel de depăşire, ci, din contră, ca deficitul să scadă spre 2,5%.
„Codul fiscal impune măsuri extrem de importante pentru economie. Cea mai importantă dintre măsuri este desigur, reducerea TVA de la 20 la 19%, atât ca importanţă cât şi ca impact bugetar pentru anul viitor.“
România avea una dintre cele mai mari cote TVA din Europa, prin aplicare acestei măsuri, România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote TVA. Impactul bugetar pe care acest cod fiscal îl are este la nivelul 12 miliarde de lei, este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, cetăţeanului“, a spus Teodorovici.
Chiar dacă România nu va mai avea acord cu instituţiile financiare internaţionale există compactul fiscal european care nu permite derapaje ale politicii fiscale.
Pieţele externe nu mai privesc acum România ca un plasament cu grad ridicat de risc, însă a fost nevoie de şase ani ca să fie "reparate" politicile fiscale şi economice hazardate realizate în doar câteva luni şi să vedem costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor revenind la un nivel minim, au afirmat analiştii economici.
Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, de această dată „mărul discordiei“ fiind impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic Ñsuspendat„ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS. Primele două evaluări ale acordului stand-by preventiv au fost realizate în prima parte a anului 2014.
Care sunt cele mai importante modificări din Codul fiscal TVA
- Reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent la 19% începând cu 1 ianuarie 2016. Guvernul aprobase anterior scăderea TVA la 20% începând de anul viitor şi la 18% din 2018.
- Reducerea TVA de la 9% la 5% pentru manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii.
Alte Impozite
- Reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Cota de impozit de 5% se aplică asupra veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2016. Guvernul aprobase iniţial eliminarea impozitului pe dividende.
- Eliminarea supraaccizei la carburanţi introduse începând cu 1 aprilie 2014.
- Eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2016.
