Fostul cancelar german Angela Merkel revine marţi la Bucureşti pentru lansarea volumului său de memorii, la numai câţiva paşi de hotelul unde, în aprilie 2008, a stat la aceeaşi masă cu George W. Bush, Vladimir Putin şi Traian Băsescu, în timpul celui mai important summit internaţional organizat vreodată de România.

Preşedintele Nicuşor Dan o primeşte marţi, 1 septembrie, la Palatul Cotroceni, pe Angela Merkel, fost cancelar al Republicii Federale Germania, potrivit agendei anunţate de Administraţia Prezidenţială. Întâlnirea este programată la ora 12:30.

Angela Merkel se află în România pentru lansarea volumului său de memorii, „Libertate. Amintiri 1954–2021”, eveniment programat de la ora 19:00, la Ateneul Român.

Fostul cancelar va participa la un dialog public cu jurnalistul şi diplomatul Emil Hurezeanu, fost ministru al Afacerilor Externe şi fost ambasador al României în Germania şi Austria.

Evenimentul va fi prezentat de Ioana Bâldea Constantinescu, director de comunicare al Editurii Litera, şi va beneficia de traducere simultană din limba germană în limba română. Biletele puse în vânzare prin Eventbook, care includ şi un exemplar al volumului, sunt epuizate.

Cartea, scrisă de Angela Merkel împreună cu Beate Baumann, colaboratoarea şi consiliera sa politică de lungă durată, urmăreşte parcursul personal şi profesional al fostului cancelar: de la copilăria petrecută în Germania de Est până la cei 16 ani în care s-a aflat la conducerea celei mai mari economii europene.

Volumul a fost lansat internaţional în 2024, în peste 30 de ţări. Bucureştiul se numără printre puţinele oraşe în care Angela Merkel a ales să fie prezentă personal pentru promovarea cărţii, alături de Berlin, Washington, Budapesta şi Atena, potrivit organizatorilor.

La câţiva paşi de masa care i-a reunit pe Bush, Putin, Merkel şi Băsescu

Ateneul Român se află la câţiva paşi de fostul hotel Hilton, actualul InterContinental Athénée Palace. În urmă cu 18 ani, în seara de 3 aprilie 2008, hotelul găzduia dineul oferit de preşedintele Traian Băsescu liderilor veniţi la Bucureşti pentru summitul NATO.

La aceeaşi masă au stat atunci preşedintele american George W. Bush, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Traian Băsescu, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, potrivit relatărilor publicate la momentul respectiv.

Dineul a durat aproximativ o oră. Imaginea liderilor Statelor Unite, Rusiei şi Germaniei reuniţi la aceeaşi masă, într-o atmosferă care părea să ofere încă spaţiu dialogului dintre Moscova şi Occident, aparţine astăzi unei lumi geopolitice aproape de nerecunoscut.

Summitul NATO organizat la Bucureşti în perioada 2–4 aprilie 2008 a adus în România unii dintre cei mai importanţi lideri politici ai lumii. Reuniunea de la Palatul Parlamentului a fost cel mai amplu eveniment diplomatic găzduit de România după aderarea la NATO şi, la acel moment, cel mai mare summit din istoria Alianţei.

Printre participanţi s-au numărat George W. Bush, Vladimir Putin, Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, premierul britanic Gordon Brown, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.

Decizia de la Bucureşti care urmăreşte NATO şi astăzi

Summitul a rămas în istorie mai ales prin decizia privind viitorul Ucrainei şi Georgiei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Cele două ţări sperau să fie primite în Planul de Acţiune pentru Aderare, etapa formală prin care statele candidate se pregătesc pentru intrarea în NATO. Solicitarea lor nu a întrunit însă consensul aliaţilor, pe fondul opoziţiei Rusiei şi al reticenţelor manifestate în interiorul Alianţei, inclusiv de Germania şi Franţa.

Liderii NATO au adoptat o formulă de compromis. Ucraina şi Georgia nu au primit Planul de Acţiune pentru Aderare, dar declaraţia oficială a summitului a afirmat fără echivoc că cele două ţări „vor deveni membre NATO”.

„Am convenit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO”, se arată în Declaraţia Summitului de la Bucureşti, adoptată la 3 aprilie 2008.

Promisiunea nu a fost însoţită însă de un calendar concret, de statutul formal necesar pentru începerea procesului de aderare sau de garanţiile de securitate acordate membrilor Alianţei.

Vladimir Putin a ajuns la Bucureşti pe 3 aprilie, în cea de-a doua zi a summitului, pentru a participa la reuniunea Consiliului NATO–Rusia. Liderul de la Kremlin s-a opus atât perspectivelor de aderare ale Ucrainei şi Georgiei, cât şi planurilor Statelor Unite de a amplasa elemente ale unui sistem de apărare antirachetă în Polonia şi Cehia.

Angela Merkel avea să descrie ulterior summitul drept o reuniune „profund politică” şi să vorbească despre necesitatea păstrării „spiritului de la Bucureşti”, astfel încât Rusia şi statele NATO să discute unele cu altele, nu unele despre altele.

Albania şi Croaţia au primit la Bucureşti invitaţia oficială de a adera la NATO. Republica Macedonia, astăzi Macedonia de Nord, nu a fost invitată din cauza disputei pe care o avea cu Grecia în privinţa numelui ţării.

Privit retrospectiv, summitul din 2008 a lăsat în urmă una dintre cele mai controversate formule diplomatice din istoria recentă a NATO: Alianţa le-a promis Ucrainei şi Georgiei că vor deveni membre, dar nu le-a oferit nici traseul concret către aderare, nici protecţia de care beneficiază statele deja integrate.

La 18 ani de la acea reuniune, Angela Merkel revine la Bucureşti şi urcă pe scena Ateneului Român, la câţiva paşi de hotelul unde a stat la aceeaşi masă cu Bush, Putin şi Băsescu, într-unul dintre ultimele momente în care relaţia dintre Rusia şi Occident mai putea proiecta imaginea unui dialog la cel mai înalt nivel.