Eveniment

Repercusiunile dezastrului de la bacalaureat asupra mediului economic. Cum îi afectează dezastrul de la BAC pe angajatori

Repercusiunile dezastrului de la bacalaureat asupra mediului economic. Cum îi afectează dezastrul de la BAC pe angajatori

Dezastru pe linie: 43% rată de promovabilitate în acest an, în scădere faţă de anul trecut

Autor: Corina Mirea

10.07.2012, 00:03 779

Managementul politic slab, pregătirea deficitară a tinerilor în şcoală, evaluarea ineficientă şi curricula mult prea teoretizată sunt cauzele pentru care head-hunterii şi angajatorii unora dintre cele mai mari companii de pe plan local spun că rata promovabilităţii bacalaureatului a atins un nou record anul acesta.

Anul trecut, numărul tinerilor care absolveau examenul de bacalaureat era de aproximativ 91.000 de persoane. Cu o rată a promovabilităţii de 44,5% şi peste 100.000 de elevi care nu au luat "examenul maturităţii", acest rezultat era considerat a fi cel mai mare eşec al Ministerului Educaţiei.

În 2012, cele peste 100 de modificări ale legilor educaţionale şi reformele care se tot fac de 20 de ani nu au reuşit să stabilizeze sistemul de învăţământ. Astfel, rata promovabilităţii înregistrate la examenul naţional de anul acesta a scăzut cu 1,43% faţă de anul precedent, până la 43,04%.

Printre judeţele care au avut cel mai mic număr de tineri care au promovat examenul de bacalaureat se numără Ilfov - 15,10%, Teleorman - 29,09%, Olt - 29,80% şi Harghita- 30,21%. În Bucureşti, procentul elevilor care au absolvit examenul de bacalaureat a scăzut de la 42,03% anul trecut, la 38,97%.

Din punctul de vedere al repercusiunilor pe care promovabilitatea scăzută de la bacalaureat le poate avea asupra mediului economic şi, implicit, a angajatorilor, Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust&Partenrs, este de părere că pe termen mediu şi lung aceştia se vor confrunta cu un deficit mare de candidaţi bine pregătiţi pentru posturile vacante. El spune că din moment ce angajaţii nu vor avea o bază educaţională bună, angajatorii vor fi nevoiţi să angajeze persoane din alte ţări europene.

Una dintre soluţiile care ar putea duce la stabilizarea sau chiar dezvoltarea învăţământului stă în axarea curriculei şcolare pe sectorul practic al învăţării, spune Ionuţ Stanimir, şef comunicare externă în cadrul BCR.

În ceea ce priveşte contribuţia angajatorilor la îmbunătăţirea sistemului educaţional din România, Delia Blăjan, directorul de resurse umane al Adobe România, spune că aceştia ar trebui să se preocupe activ de susţi­nerea şi ghidarea tinerelor talente. "Ştim cu toţii în ce stare se află sistemul educaţional din România. Bine, o parte din vină o au şi tinerii, însă maniera de pregătire şi modul în care se face evaluarea acestora este posibil să aibă mai multe «merite» în cazul de faţă", a precizat Felicia Beldean, managing partner în cadrul companiei de executive search Target Executive Search. Ea spune că, deşi există profesii cărora tinerii ce nu au promovat bacalaureatul le pot face faţă, sunt foarte puţine şanse ca ei să ajungă pe poziţii de middle sau top management, ceea ce, în final, ar avea un efect negativ şi asupra mediului de afaceri, baza de selecţie a candidaţilor bine pregătiţi pentru aceste sectoare scăzând simţitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO