Eveniment

Reportaj de la Forumul Economic de la Krynica, Polonia: Chestiunea imigraţiei fisurează alianţa Est-Vest abia cimentată de agresiunea rusă în Crimeea


Forumul aduce oxigen afacerilor din Krynica, o staţiune montană din sudul Poloniei

Galerie foto

Autor: Sorin Pâslaru

14.09.2015, 00:07 715

Ferry Pausch, director general al Fundaţiei Germane pentru Integrare, o organizaţie neguvernamentală germană, este calm în faţa întrebărilor şi a exclamaţiilor reprezentanţilor statelor din estul Europei.

Este ora 20.40, iar la panelul de discuţii „Imigraţia în Europa – O şansă pentru Dezvoltare sau o Ameninţare a Stabilităţii“ este prezenţă 100%.

La Krynica, o staţiune turistică montană undeva în sudul Poloniei, la circa 3 ore de Cracovia, au venit săptămâna trecută, pentru trei zile, 3.500 de oficiali guvernamentali, lideri de companii, din organizaţii neguvernamentale sau profesori universitari, majoritatea din Polonia şi alte ţări din Europa Centrală pentru a dezbate cele mai fierbinţi teme ale zilei pentru această regiune: Ucraina, Rusia, euro, energie, dezvoltare în Est, administrarea companiilor de stat, business în sănătate.

Anul acesta ar fi trebuit ca la Forumul Economic de Krynica, aflat la a 25-a ediţie, subiectul principal să fie Ucraina şi securitatea regională. Însă intensitatea discuţiilor din jurul problemei imigran­ţilor a fost mai înaltă. Pentru prima dată, ţările din Est ridică tonul la partenerii vestici.

„Dacă Germania vrea să invite imi­granţii la ea acasă să o facă, dar e problema ei. Nu transformaţi problema Germaniei care vrea imigranţi într-o problemă europeană!  De ce să fim noi responsabili pentru problemele unei singure ţări“, îi răspunde  pasional germanului un parlamentar ceh (cu nume japonez -!) Tomio Okamura.

„Vor veni milioane, nu sute de mii, odată ce dăm drumul. Va creşte rata criminalităţii. Europa va deveni un alt Orient Mijlociu. Islamul şi democraţia nu se împacă, trebuie să acceptăm asta“, este drastic Okamura.

Disputa răscoleşte răni vechi. Francezii îşi amintesc acum cum au fost trădaţi de „Noua Europă“ în 2003, atunci când s-au opus americanilor care au invadat Irakul. „Polonia, Ungaria şi Cehia ar trebui să-şi amintească de responsabilitatea pe care o au. În 2003 a început de fapt destabilizarea zonei, odată cu invazia americană. Noi am creat această problemă. Ungaria are nevoie de solidaritate“, spune Jean-Yves Leconte, senator francez.

De data aceasta, avantajul Estului este măcar că joacă pe teren propriu în încercarea de a găsi soluţii. La Krynica, polonezii încearcă să construiască an de an un teren pentru discuţii cu perspectivă regională, europeană şi de ce nu chiar globală.

Este încă departe ca nivel de reprezentare de Davos-ul Occidentului, dar amplitudinea dezbaterilor, logistica impecabilă  - 28 de săli de conferinţe, 282 de dezbateri de o oră cu 4-5 invitaţi desfă­şurate în paralel, 50 hoteluri ocupate – arată ambiţia polonezilor de a privi mai sus în ecuaţia geopolitică a regiunii.

Privită mult timp drept „curtea din spate“ a Germaniei din punct de vedere economic, partenerul său numărul unu în comerţ şi investiţii, Polonia îşi vede de drumul său de creştere economică neîntreruptă de 15 ani încoace, cu o perspectivă a creşterii PIB de 3,8% pentru 2015, după 3,4% în 2014, exporturi de 179,1 miliarde de euro în 2015 (în creştere cu 8%), un salariu mediu net de 3.783 zloţi (900 de euro) şi un nivel al cheltuielilor bugetare de 343 miliarde de zloţi (82 mld. euro).

Grupul PKP a investit 30,1 miliarde zloţi (8 mld. euro) în perioada 2012-2015, faţă de 28,8 mld. zloţi în perioada 2001-2011, inclusiv în trenuri de mare viteză

Datele sunt extrase dintr-un buletin lunar editat de Ministerul Economiei, Departamentul de Strategie şi Analiză, care adună indicatori de la Statistică, Banca Naţională, Ministerul de Finanţe pentru a descrie în patru pagini starea economiei. De prisos de spus că  Ministerul Economiei din România nu editează  un asemenea buletin.

Criza din Ucraina a plasat Polonia ca pivot în mijlocul câmpului geopolitic al estului Europei, iar nărăvaşa Ungarie o face cu atât mai importantă ca partener strategic în stăvilirea influenţei ruse de la est.

Însă Polonia are deja nevoie de spaţiu la est ca să respire economic. Companiile poloneze au investit deja 30 miliarde de euro în străinătate, mai ales în Ucraina, România, Ungaria şi alte ţări din est.

„Pentru noi piaţa poloneză de 37 milioane de locuitori este insuficientă. Vom mai face achiziţii, pentru că o dimensiune mai mare ne oferă economii de scală, oportunităţi mai bune de negociere cu furnizorii de materie primă şi stabilitatea profiturilor“, spune Krysztof Pawinski,  fondatorul şi preşedintele Maspex, firma poloneză de sucuri naturale care deţine brandul Tymbark, cu venituri de 800 de milioane de euro în 2014, triple faţă de 2001. Maspex, în top 10 companii poloneze, are aproape jumătate din venituri din afara Poloniei.

Rezultatele economice şi „excepţionalismul“ polonez în termeni de continuitate a creşterii economice, dar şi poziţionarea bursei poloneze ca prim centru financiar al Europei Centrale şi de Est (peste Viena, Budapesta sau Praga) le dau curaj polonezilor să pună pe piaţă subiecte altădată considerate tabu.

Au avut chiar îndrăzneala de a propune ca teme de discuţie paneluri precum „Noul ADN al întreprinderilor de stat – mari, moderne, ambiţioase“ sau „Repolonizarea – slogan politic sau o nevoie economică“, cu reprezentanţi ai PKO Bank Polski, cea mai mare bancă poloneză, listată pe bursă dar controlată de stat sau ai PKP, CFR-ul polonez care a rămas integrat şi din care fac parte infrastructura, călătorii şi marfa, cum de altfel au rămas integrate, spre deosebire de România, şi companiile de cale ferată din Franţa, Austria sau Germania.

Cum ar suna în România o conferinţă precum „Reromânizarea liderilor businessului românesc“ într-o ţară unde din primii 100 de exportatori doar două firme sunt cu capital românesc? Acuzaţiile de „xenofobie“ economică ar curge imediat.

Dependenţa de gazul rusesc şi găsirea unor căi pentru diminuarea acesteia a fost dezbătută în cel puţin 10 întâlniri la Krynica.

Ministerul Economiei din Polonia adună într-o broşură lunară toate datele importante despre evoluţia PIB, a salariilor, a cheltuielilor bugetare

 

„Vestul are o reţea de conducte nord-sud, voi nu aveţi. Trebuie o reţea din Grecia până în Polonia. Gazul este o problemă în ţări ca Cehia, Polonia, Ucraina, sau Bulgaria. Trebuie competiţie şi pe această piaţă. Doar competiţia va duce la reformarea Gazprom, astăzi un monopol de stat, de care are de fapt nevoie şi economia Rusiei“, spune Vladislav Inozemtsev, director al Centrului pentru Studii Post-Industriale din Rusia.

Însă iată că România a ajuns în 2015 la zero consum de energie din import, din Rusia, pe fondul scăderii cererii ca urmare a închiderii fabricilor de îngrăşăminte locale ale Interagro. Poate aduce independenţa energetică automat prosperitate unei ţări? Exemplul României, a doua cea mai săracă ţară din UE, arată că nu.

Dar dacă România nu mai foloseşte gaz din import şi în curând probabil că îi va prisosi, de ce să nu fie sursa pentru vestita „diversificare“ a resurselor energetice de care se tot vorbeşte pentru Europa de Est? Cu ochii la rezervele de gaz ale României, Polonia îndeamnă cu toată inima la crearea unei pieţe unice de energie la nivelul UE.

De altfel, orice pretext este bun pentru a găsi modele de extindere a influenţei în regiune. Cel puţin 10 paneluri au avut ca subiect „Cooperarea în Carpaţi“, munţi care străbat, începând din Polonia, Ucraina, Slovacia şi România.  Iar de la „Brandul Carpaţilor“ până la „Un Parlament al Carpaţilor“ nu este cale lungă, aşa cum menţionează panelurile de discuţii. Un pretext, bineînţeles, pentru a discuta următoarele etape ale extinderii influenţei poloneze în Ucraina cu o economie în semicomă, dar un pretext geostrategic bine formulat.

România, cu mai mult de o treime din suprafaţa Carpaţilor pe teritoriul său, mai aşteaptă pentru formularea unor astfel de politici regionale.

Şi iată  ce înseamnă o naţiune cu politicieni îndrăzneţi, care ştiu că de la un moment dat doar procesarea de resurse externe poate aduce prosperitate într-o ţară. Soft-power învăţat bine de la partenerii de peste Ocean. Nu degeaba Lescek Balcerowitz, arhitectul reformelor poloneze, făcea şcoli prin America încă din 1970!

 

Krzysztof Pawinski

Krzysztof Pawinski, CEO Maspex: reducerea TVA la alimente a avut un impact uimitor de bun asupra vânzărilor

Krzysztof Pawinski, fondatorul şi CEO-ul companiei poloneze Maspex care vinde sucurile Tymbark, cu afaceri de 80 milioane de euro pe an în România, spune că reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015 în România a avut un impact  pozitiv asupra vânzărilor.

„A fost un impact uimitor asupra vânzărilor, iar dacă încasările la bugetul statului au rămas constante sau chiar au crescut este un excelent exemplu pentru întreaga Europă. Din informaţiile noastre, toţi retailerii au redus preţurile. A fost o măsură într-adevăr bună.  Cred că avem o creştere de peste 10% la vânzărilor în această perioadă”, a spus Pawinski la Forumul Economic de la Krynica, Polonia.

Maspex aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei pe achiziţia apelor minerale Rio Bucovina, anunţată în august 2015. Rio Bucovina deţine 10% din piaţa de apă minerală, iar achiziţia marchează intrarea polonezilor pe o piaţă în dinamică accentuată. Grupul este la a treia achiziţie pe piaţa locală, după Grupul Maspex este prezent pe piaţa din România din 1996 şi are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) şi Salatini (snacksuri).

 

Daniel Chaleki şi Marzena Anna Kubiak

Reţeta pentru atras investitorii străini: promovarea  locală şi salariile la un sfert din Germania. Dar până când?

Polonia a atras investiţii străine de 150 miliarde de euro, faţă de 60 miliarde de euro România, iar promovarea locală a regiunilor a avut un rol esenţial.

„Participăm la 3-4 evenimente pe an. Misiunea noastră este să găsim investitori străini care să vină în regiunea Lubuskie sau să găsim parteneri pentru  exportatorii polonezi din Lubuskie”, spune Daniel Chaleki, expert în investiţii străine directe din cadrul Centrului de Servicii pentru Investitori şi Exportatori  al Voievodatului Lubuskie, o regiune aflată în vestul Poloniei, lângă Germania.

În ultimul an, departamentul a reuşit să convingă firme daneze de prelucrare a lemnului, producători auto şi procesatori de alimente să investească în Lubuskie.

Standul de prezentare a regiunii pune la dispoziţie cataloage cu suprafeţe de teren disponibile de la marginea oraşelor şi comunelor poloneze conectate la utilităţi, cu toate informaţiile aferente.

 

De ce ar veni în continuare investitorii?

„Pentru că suntem o piaţă cu mână de lucru ieftină faţă de Germania. La noi, salariul mediu este de circa 2.000 de zloţi (500 de euro), de 3-4 ori mai mic decât în Germania”, spune Chaleki.

Şi când îl va ajunge pe cel din Germania, având în vedere că anul acesta se fac 25 de ani de la  schimbarea regimului politic? Peste încă 25 de ani?

„Şi noi avem aceeaşi întrebare. Aşteptăm. Noi vrem ca salariile să fie aceleaşi în întreaga Europă, aşa ar fi normal”,  intervine Marzena Anna Kubiak, specialistă în exporturi.

Dar economiştii spun că sunt diferenţe de productivitate, nu? „Ce diferenţe când este vorba de aceleaşi slujble, în aceleaşi fabrici practic? Iar preţurile pentru mâncare, maşini sau produse electronice sunt chiar mai mici în Germania. Noi trebuie să muncim un an pentru o maşină, iar germanii doar 3 luni. De ce?”, se întreabă Kubiak.

 

Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale, Regiunea Europa şi Asia Centrală: Nu v-aş încuraja să aderaţi prea devreme la euro

Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale, Regiunea Europa şi Asia Centrală, afirmă că nu ar sfătui România să adere prea repede la euro, având în vedere problemele acestei zone.

„Pentru România este important să menţină direcţia corectă. Înainte de criză vulnerabilitatea cea mai mare a fost deficitul de cont curent. Deocamdată trebuie să aşteptaţi ca zona euro să se stabilizeze ea însăşi şi să recuperaţi cât mai mult din decalajele faţă de Vest înainte să decideţi să intraţi în zona euro”, a spus Timmer la Forumul Economic de la Krynica, Polonia.

El afirmă că diferenţele de salarii dintre Germania şi Polonia se vor aplatiza în următorii zece ani, dar pentru alte state din Europa de Est precum România drumul va fi mai lung.  „Trebuie să vă uitaţi la diferenţele de putere de cumpărare, nu de salarii nominale, pentru că nu cred că preţurile la imobiliare în Polonia sunt la fel de mari ca în Germania. În acest moment, la PPP - standardul puterii de cumpărare – polonezii au nivel de 70% faţă de Germania. pe măsură ce va creşte productivitatea, vor creşte şi salariile. Spre exemplu, infrastructura este un factor important de creştere a productivităţii”, explică Timmer.

 

Horaţiu Lovin, BNR: Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe consumul intern pentru creştere economică; băncile străine îşi retrag banii din ţară

Horaţiu Lovin, consilier al viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, a spus la Forumul Economic de la Krynica, Polonia, că economia românească trebuie să se bazeze de acum încolo pe consumul intern pentru creştere economică, având în vedere estimările prudente privind evoluţia economică din zona euro, principalul partener comercial al României.

„Analizăm foarte atent creşterea economică din  zona euro. Luând în considerare estimările prudente de creştere pentru Europa de Vest, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe consumul domestic, dar nu din import. Avem nevoie de investiţii în comopanii locale pentru a satisface cererea internă”, a spus Lovin.

Lovin a mai remarcat că piaţa bancară locală  este într-un accentuat proces de deleveraging (de reducere a expunerii). „Băncile locale rambursează liniile de credit la băncile-mamă şi sunt puse în faţa provocării de a găsi fonduri pentru a-şi desfăşura activitatea pe plan local. Trebuie să se bazeze mai mult pe finanţare locală - depozite, fonduri de pensii, asigurări”.

El a mai atras atenţia că băncile locale sunt în mijlocul procesului de curăţare a bilanţurilor. „În ultimul an, băncile au fost ocupate cum să administreze portofoliile de credite neperformante, nu cum să dea mai mult credit în economie. Trebuie să accelereze procesul de curăţare şi să se întoarcă la procesul normal de creditare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24