♦ „Poate că administraţia publică şi matematica nu par să aibă o legătură directă, dar faptul că a fost olimpic, muncitor şi cu o gândire logică solidă arată că aceste calităţi pot fi valoroase şi în alte domenii” ♦ „Este o dovadă că poţi veni dintr-un domeniu tehnic şi să contribui semnificativ la societate” ♦ „Este încurajator să vezi că o persoană cu un background ştiinţific poate ajunge atât de departe.”
Am ajuns la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti în jurul orei 11.30. În faţa clădirii, câţiva studenţi mâncau în grabă, alţii discutau despre examene sau ultimele teme de laborator. Pe holurile lungi şi uşor răcoroase, atmosfera era familiară - laptopuri deschise, foşnet de pagini printate, conversaţii în şoaptă. În forfota obişnuită a unei zile de curs, părea greu de crezut că de aici a pornit drumul celui care a ajuns în urmă cu câteva zile în cea mai înaltă funcţie în stat.
Nicuşor Dan, matematician, fost olimpic internaţional şi activist civic, a fost ales recent în funcţia de preşedinte al României. Nicuşor Dan s-a născut în 1969, la Făgăraş, şi a fost considerat încă din copilărie un talent excepţional în matematică. Absolvent al Liceului „Radu Negru“ din oraşul natal, a câştigat două medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, în 1987 şi 1988 – performanţe care i-au deschis drumul către una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din Europa: École Normale Supérieure din Paris, începând din 1992.
După studiile de licenţă şi master în Franţa, a urmat doctoratul în matematică la Université Sorbonne Paris Nord, iar în 1998 a decis să se întoarcă în România. A devenit cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române.
Înainte de a pleca în Franţa la studii, drumul său academic a început la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, între anii 1989 şi 1992.
„Poţi deveni orice, chiar şi preşedinte”
Studenţii şi profesorii de la această facultate văd acum diferit rezultatul final al studiilor lor: pe unul dintre avizierele de la intrarea in facultate, unde este prezentat ce poate deveni un student care termină facultatea cu profil mate-info, studenţii au adăugat pe listă şi funcţia de preşedinte.
Pentru studenţii de acolo, alegerea lui Nicuşor Dan este un semnal de normalizare a societăţii: „E un lucru bun că s-a implicat şi că a reuşit să câştige. E o dovadă că poţi veni dintr-un domeniu tehnic şi să contribui semnificativ la societate”, a spus Alexandru, student în anul al doilea la matematică.
De altfel, nu toţi studenţii văd în această legătură dintre matematică şi preşedinţe doar o coincidenţă. „Poate că administraţia publică şi matematica nu par să aibă o legătură directă, dar faptul că a fost olimpic, muncitor şi cu o gândire logică solidă arată că aceste calităţi pot fi valoroase şi în alte domenii,” spune Adrian, student la aceeaşi specializare.
Pentru unii e o motivaţie în plus de a merge înainte pe acest drum, având în vedere rezultatul pe care îl pot atinge la finalizarea studiilor.
„Faptul că am urmat aceeaşi facultate ca preşedintele nu schimbă cu nimic ce vreau eu să fac. Mă interesează programarea şi, în timp, aş vrea să intru şi în antreprenoriat. Totuşi, e încurajator să vezi că o persoană cu un background ştiinţific poate ajunge atât de departe”, a spus pentru ZF Mihai, student la specializarea Matematică-Informatică. Pentru alţi studenţi de la Matematică, drumul iniţial al lui Nicuşor Dan în facultatea lor era necunoscut.
„Sincer, nici nu ştiam că a fost la această facultate. Nu cred că faptul că e preşedinte şi a studiat aici va schimba prea mult lucrurile pentru noi. Oportunităţile noastre vin mai ales din zona companiilor tech – internshipuri la Microsoft, Amazon, Google. Cred că este un simbol interesant, dar impactul real va depinde de politicile lui, nu de CV”, a continuat acesta întrebat ce impact crede că are faptul că Nicuşor Dan a terminat o facultate de „cifre” şi totuşi şi-a găsit drum în zona civică”.
Un student din anul I are însă o abordare pragmatică. „Mă gândeam că o persoană care a terminat această facultate s-ar implica mai mult în reformarea sistemului educaţional, nu neapărat să ajungă în cea mai înaltă funcţie în stat. Materia mea preferată este ASC – arhitectura sistemelor de calcul – şi sper ca, după ce termin, să pot lucra în domeniu, poate chiar în afară.”
De altfel, şi profesorii de la Facultatea de Matematică care l-au cunoscut pe Nicuşor Dan vorbesc despre o traiectorie constantă, riguroasă, aproape inevitabilă.
„Nu e o surpriză că Nicuşor Dan s-a implicat în zona civică. A fost mereu implicat, inclusiv când s-a întors de la Paris. Prima lui implicare a fost însă la nivel academic, unde am lucrat împreună la câteva proiecte. Ulterior, lucrurile au devenit cunoscute, dar nimeni nu a spus clar de unde au pornit. A organizat primul forum al studenţilor întorşi din străinătate, pe vremea când era greu să pleci iar oamenii voiau să afle cum e afară. A fost preluat apoi de ministere. Era suficient un e-mail de la el şi veneau zeci de oameni. Avea o putere, să-i spun aşa”, a spus pentru ZF Liviu P. Dinu, profesor universitar la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti.
Profesorul îşi aminteşte clar şi atmosfera din anii de facultate în care era coleg de clasă cu actualul preşedinte al României. „Noi am fost la aceeaşi grupă. În anul III a plecat în Franţa, pe atunci facultatea dura cinci ani. Era un context academic foarte bun. Şi da, toată lumea ştia că el cerea cele mai grele probleme. Era pasionat şi serios în tot ce făcea.”
Cătălin Gherghe, decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti
Cu siguranţă, faptul că Nicuşor Dan a fost student la această facultate are şi va avea impact în societate. A avut şi cât a fost primar. Nicuşor Dan a participat şi la deschiderea anului universitar, a fost mereu implicat. L-am invitat şi la concursul Romanian Master of Mathematics, iar studenţii din străinătate — fiind un concurs internaţional — zâmbeau şi se întrebau cum de primarul este fost olimpic la matematică. El este un exemplu că se poate face şcoală foarte bine şi în România, dar îi înţelegem şi pe cei care pleacă, pentru că vor să concureze cu cei mai buni din lume. E un impact foarte bun, pentru că el a început aici, apoi a primit o bursă la Sorbona şi a terminat acolo. Dar a fost tot timpul în legătură cu noi. E foarte bine că s-a implicat în viaţa publică, civică. Întrebarea era dacă şi reuşeşte să facă ceva. Însă, până la urmă, Nicuşor Dan a fost doi ani la rând cel mai bun la matematică şi pot să spun că, dacă eşti foarte bun la matematică şi îţi propui să faci şi alte lucruri — care s-ar putea să fie mult mai simple — nu ai cum să nu reuşeşti. Şi el dovedeşte că poate reuşi, bineînţeles, cu mult bun-simţ, ceea ce e un mare plus. E un altfel de politician.
Liviu P. Dinu, profesor universitar la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti, coleg de grupă cu Nicuşor:
Nicuşor Dan era pasionat şi serios în tot ce făcea încă din timpul facultăţii
Cine sunt cei care calcă azi pe urmele lui Nicuşor Dan
De asemenea, profesorul Liviu P. Dinu vede în parcursul lui Nicuşor Dan un fir roşu al consecvenţei. „Traiectoria a fost clară, serioasă de la început. Era un student care se prindea imediat dacă o problemă era grea sau uşoară. Ca Erd’s (Paul Erd’s, matematician din Ungaria, unul dintre cei mai prolifici matematicieni şi producători de conjecturi matematice ai secolului al XX-lea - n.red) – avea acea intuiţie matematică şi răbdarea să lucreze probleme care nu se rezolvă de azi pe mâine,” spune el.
Chiar dacă programa de azi e mult schimbată – „s-a condensat, acum se face în trei ani, apar specializări noi, lumea e altfel” –, profesorul Liviu P. Dinu rămâne optimist. „Studenţii care vin la noi sunt în continuare foarte buni, de nivel european. Nu toţi sunt ca Nicuşor Dan, dar sunt pasionaţi şi bine pregătiţi.”
În ciuda rezonanţei academice a noului preşedinte, studenţii de la Matematică şi Informatică rămân ancoraţi în propriile realităţi – examene, proiecte, joburi part-time, planuri de carieră în tech sau cercetare. Faptul că îi calcă pe urme lui Nicuşor Dan care acum a devenit preşedintele României este pentru moment doar un detaliu interesant de biografie.
Totuşi, într-o Românie în care competenţa tehnică e adesea marginalizată în favoarea retoricii, alegerea unui fost olimpic la matematică în funcţia supremă în stat este semnul unei schimbări de paradigmă – una în care logica, rigoarea şi gândirea structurată capătă valoare în spaţiul public, au mai transmis studenţii din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică.
Holul facultăţii este decorat cu fotografii ale foştilor profesori şi cadre didactice
Ce reacţii au avut universităţile la care a studiat Nicuşor Dan la alegerea sa:
École Normale Supérieure din Paris:
♦ Conducerea École Normale Supérieure îşi exprimă felicitările la adresa lui Nicuşor Dan, fost elev al şcolii, ales duminică, 18 mai 2025, în funcţia de preşedinte al României.
♦ Parcursul său reflectă la cel mai înalt nivel toate valorile promovate de ENS: deschidere internaţională, excelenţă academică şi angajament în slujba societăţii.
♦ Admis prin concursul internaţional al ENS în 1992, medaliat cu aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, el s-a întors ulterior, după susţinerea tezei sale de doctorat în matematică, în România, unde a cofondat şi a condus, printre altele, École Normale Supérieure de la Bucureşti, precizează instituţia de învăţământ într-un comunicat de presă.
Universitatea Sorbona Paris Nord:
♦ Universitatea Sorbona Paris Nord îi transmite felicitări lui Nicuşor Dan, ales preşedinte al României la 18 mai 2025.
♦ Născut în 1969, Nicuşor Dan s-a ilustrat foarte devreme ca un prodigiu al matematicii, câştigând de două ori medalia de aur la olimpiadele internaţionale. După studii la Şcoala Normală Superioară, se alătură Universităţii Sorbonne Paris Nord, unde susţine în 1998 o teză de doctorat în matematici fundamentale intitulată „Curenţii Green şi extensia meromorfă”, sub conducerea lui Christophe Soulé şi Daniel Barsky.
♦ Nicuşor Dan întruchipează succesul unui parcurs universitar franco-român. Universitatea este fericită să îl includă pe noul preşedinte al României printre foştii săi doctoranzi, a transmis Universitatea Sorbona Paris Nord marţi, într-un mesaj pe Facebook.
Facultatea de Matematică şi Informatică
♦ Noi, studenţii şi cadrele didactice din Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti, suntem mândri că România are un preşedinte matematician, cu atât mai mult unul care şi-a început formarea în facultatea noastră, desăvârşindu-şi-o mai târziu printr-un doctorat la Sorbonne. Practica matematică implică, printre altele, gândire critică, echilibru, limpezime şi concizie în exprimare – caracteristici evidente la domnul Nicuşor Dan, preşedintele ales.
♦ Suntem încrezători că obişnuinţa domniei sale cu raţionamentele conduse argumentat şi ţinând seama de toate posibilele contraexemple, specifică gândirii matematice, va fi benefică pentru rolul de mediator al preşedintelui şi îl va ajuta să ia deciziile corecte, mai ales în această perioadă în care societatea este atât de scindată. Conştienţi că sarcina pe care şi-a asumat-o nu va fi uşoară, suntem alături de domnia sa şi îl asigurăm de întreg sprijinul nostru.
