Eveniment

Reportaj ZF din centrul de refugiaţi din Gara de Nord: România, halta exodului ucrainean. Poveştile oamenilor din Ucraina. Unde vreţi să mergeţi sau care sunt planurile de viitor? Plănuiesc să merg în Marea Britanie

Una din sălile de aşteptare improvizate pentru refugiaţii care ajung în Gara de Nord.

Galerie foto

Autor: Răzvan Botea

26.03.2022, 10:46 978

„Mulţi dintre aceşti oameni nu ştiu efectiv ce vor face. Vin cu o valiză în mână şi viitorul este o mare necunoscută. Sunt trişti, dar rămân cu speranţă.“

„Ne-am întâlnit cu o doamnă cu cinci copii. Soţul şi fiul de 18 ani au rămas în Ucraina, era foarte supărată. Nu au putut veni. Le-am cumpărat o valiză şi am strâns o mică donaţie. Mulţi dintre aceşti oameni nu ştiu efectiv ce vor face. Vin cu o valiză în mână şi viitorul este o mare necunoscută. Sunt trişti, dar rămân cu speranţă“, povesteşte experienţa sa Yaroslav, un voluntar american cu origini ucrainene venit la Bucureşti pentru a ajuta refugiaţii.

El a venit cu un grup de 11 americani care aparţin de o biserică evanghelică din SUA. După un zbor de 13 ore şi câteva ore de somn în noaptea trecută, este unul dintre voluntarii din Gara de Nord care cunosc fie rusă, fie ucraineană. Yaroslav vorbeşte fluent rusă, ucraineană şi engleză şi se declară de acord să ajute reporterul ZF să comunice cu refugiaţii ucraineni.

În sala de aşteptare în care sunt o parte dintre refugiaţi este ora mesei. Majoritatea au câte un recipient din carton din care mănâncă ceva ce pare a fi o ciorbă.  Primele două persoane refuză să vorbească cu presa din România, însă undeva aproape de o saltea o tânără ucraineancă se arată a fi dispusă să împărtăşească povestea ei.

„Am fost organizator de evenimente în Odessa. Am rude în Ucraina în Odessa. Am venit din Odessa şi am făcut aproximativ 12 ore cu autobuzul, prin Chişinău. Mergem în Praga, împreună cu sora mea. Vom lucra acolo şi sincer nu ştiu ce altceva să vă spun despre ce vom face“, spune ea, care adaugă că nu are studii superioare sau calificări.

Au plecat la fix din Odessa, pentru că presa internaţională relatează că au început bombardamentele puternice, inclusiv asupra clădirilor rezidenţiale. Cei mai mulţi dintre refugiaţii ucraineni din Gara de Nord sunt doar în trecere către alte ţări din Vestul Europei. Cei mai mulţi nu cunosc altă limbă în afară de ucraineană şi rusă.

Natalia, o doamnă care avea în jur de 60 de ani intervine în conversaţie: „Eu şi sora mea am fost lucrători sociali în Odessa la o asociaţie israeliană din Ucraina.  Era multă frică acolo. Oamenii de acolo sunt foarte speriaţi de bombardamente, este multă incertitudine şi frică.  Am plecat la 8 seara şi am ajuns la 4 a doua zi. Toată lumea care vine din Odessa vine spre România, pentru că este cea mai scurtă rută pentru a ieşi din Ucraina“, povesteşte ea.

„Unde vreţi să mergeţi apoi sau care sunt planurile de viitor?“

„Plănuiesc să merg în Marea Britanie. În Marea Britanie nu ai nevoie de o viză, dacă eşti refugiat ucrainean, dar ai nevoie de o invitaţie. Vreau să lucrez imediat ce ajung acolo.  Ştiu pe cineva care a fost acolo, un nepot, şi este un loc familiar.“

„Aveţi rude în Rusia? Ce spun despre acest război?

„Am rude în Rusia, da. Rudele mele din Rusia nu vorbesc despre război, nu am vorbit cu ei despre război. Nu vrem să stricăm relaţiile, cu toţii vrem pace. Este un subiect despre care nu vreau să vorbesc“, spune ea.

La una din mesele de pe terasa din faţa restaurantului McDonald’s din Gara de Nord, translatorul americano-ucrainean povesteşte despre experienţa sa în România. A venit cu un grup de vorbitori de limbă ucraineană şi rusă, din cadrul bisericii de care aparţine.

„Stăm o săptămână în România, duminică avem zborul înapoi. Am venit cu un grup de 11 persoane, organizat de biserică. Grupul meu a adunat foarte mulţi bani din donaţii. Biletul de avion a fost din donaţii, cazarea, tot.“

Gara de Nord, unul dintre punctele care au devenit haltă pentru exodul ucrainenilor spre Vest, este înţesată de poliţie, pompieri, medici, ambulanţe, asistenţi sociali, voluntari. Deja au trecut trei săptămâni de când autorităţile şi voluntarii din România şi nu numai s-au mobilizat pentru a gestiona fluxul uriaş de refugiaţi ucraineni care ajung în Bucureşti, majoritatea dintre ei luând drumul Vestului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO