• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7258
  • Leu / USD4.6715
Eveniment

Reportaj ZF din Gara de Nord, popasul refugiaţilor ucraineni. Poveştile lor. Două IT-iste ucrainene din Kiev vor să plece în Canada. „În Kiev câştigam 1.500 de dolari pe lună până să înceapă războiul.” Cum ai descrie Kievul dinainte de război în câteva cuvinte? „Ucrainenii ar numi Kievul capitala libertăţii. Este inima Ucrainei”

Război în Ucraina

Reportaj ZF din Gara de Nord, popasul refugiaţilor ucraineni. Poveştile lor. Două IT-iste ucrainene din Kiev vor să plece în Canada. „În Kiev câştigam 1.500 de dolari pe lună până să înceapă războiul.” Cum ai descrie Kievul dinainte de război în câteva cuvinte? „Ucrainenii ar numi Kievul capitala libertăţii. Este inima Ucrainei”

Unul din corturile din Gara de Nord a fost folosit pentru depozitarea hainelor donate de români pentru refugiaţii ucraineni.

Autor: Răzvan Botea

09.04.2022, 12:01 696

„Vedem din ce în ce mai puţin ucraineni care vin, să ştiţi. Am observat că din ce în ce mai mulţi mai degrabă se întorc în Ucraina decât să plece spre vest. Foarte rar este cineva care să spună că ar rămâne în România”, povesteşte un translator reporterului ZF în Gara de Nord.

Gara de Nord, cea mai mare gară din România, a devenit un popas pentru refugiaţii ucraineni. Dacă în zilele trecute refugiaţii făceau haltă în România înainte să plece spre alte ţări din vest, acum mulţi spun că plănuiesc să se întoarcă, pe măsură ce vin veşti bune din Ucraina despre retragerea ruşilor spre est.

Într-una din sălile de aşteptare se află Jana, în vârstă de 28 de ani, şi Svetlana, 27 de ani, două IT-iste din Kiev, care au plecat din oraş pentru a-şi încerca norocul în Canada. Ambele cunosc limba engleză, aşa că voluntarul translator pleacă.

După ce se scuză că nu cunoaşte prea bine engleza, Svetlana vorbeşte într-o engleză aproape perfectă, dar cu accent:

 „Cel mai mult am vrea să ne întoarcem acasă. În acest moment vrem să plecăm în Canada. Am aplicat pentru viză, durează cam două săptămâni răspunsul. Vrem să lucrăm în continuare pentru compania noastră, care trece printr-un moment greu, pentru că serviciile erau furnizate în Ucraina”, răspunde ea, întrebată ce are de gând să facă.

Este blondă, cu părul prins în coadă şi uşor ciufulit. Are cearcăne şi pare că a ajuns-o oboseala, dar zâmbeşte cu fiecare ocazie. Este îmbrăcată într-un trening Tommy Hilfiger şi este încălţată cu o pereche de pantofi sport New Balance.

Cu ce vă ocupaţi în Ucraina înainte de începerea războiului?

„Am lucrat într-o companie IT din Kiev înainte de începerea războiului. Din ce am văzut, toate companiile au încercat să-şi ajute angajaţii după ce a început războiul. Aveam un salariu cam de 1.500 de dolari. Acum este mai mic.”

Originare din Dzembonea, un mic sătuc din munţii Carpaţi ai Ucrainei, aproape de vârful Hovîrla, care este cel mai înalt punct al Ucrainei, au ajuns în Kiev pentru facultate şi au rămas acolo. Ambele lucrează pentru o firmă ucraineană din IT. Acum ele lucrează remote, însă nu mai au proiecte, pentru că firma pentru care lucrează avea toate contractele în Ucraina, iar activitatea s-a oprit odată cu  începerea războiului.

Lângă ele, stă o doamnă care pare că se joacă pe telefonul mobil sau se uită la un film fără sonor. Din când în când, se mai uită la noi şi zâmbeşte. Sala este destul de goală, prin comparaţie cu zilele trecute, când nu se găsea niciun scaun liber. Poliţistul local din salonul de aşteptare pare şi el mult mai relaxat, faţă de zilele trecute, când era nevoie să fie mereu în alertă.

În Canada, dacă li se aprobă viza, povestesc Jana şi Svetlana, ar urma să îşi caute un job part-time în domeniu şi nu ar renunţa la actuala companie.

„Vrem să ne mai găsim un job part-time să ne ajutăm familia, care a rămas în Ucraina. Apropiaţii şi-au pierdut joburile sau au scăzut foarte mult salariile. Părinţii mei au rămas în Ucraina, pentru că au animale domestice şi nu au putut pleca împreună cu ele.”

 

Cum aţi descrie Ucraina sau Kievul înainte de război în câteva cuvinte?

„Ucrainenii ar fi numit Kievul capitala libertăţii. Este inima Ucrainei. Am vizitat Harkov la începutul lui februarie. Am fost la nişte prieteni. Când a început războiul Harkov a fost distrus. Ne-au trimis prietenii poze cu casele lor, cu alte clădiri distruse. Străzile pe care am mers cu câteva săptămâni înainte, barurile în care am fost, au fost distruse.”

Ucraina este în momentul cel mai de cumpănă din istoria ei ca stat de sine stătător. Ucraina, ca stat, nu are decât 30 de ani. Poporul ucrainean are o istorie de peste 1.000 de ani, iar eroismul ucrainenilor de azi uimeşte întreaga lume. Vecinii Ucrainei sunt solidari cu milioanele de refugiaţi, dar această bunăvoinţă vine cu nişte costuri şi, la un moment dat,  sprijinul ar putea slăbi. Din cele mai recente ştiri, ruşii par a se retrage către estul Ucrainei şi asta oferă un moment de respiro. Svetlana invocă aceste ştiri, inclusiv eliberarea presiunii armatei ruse asupra Kievului, pentru a-şi exprima optimismul că lucrurile vor reveni cât de cât la normal.

De la începutul războiului, pe 24 februarie 2022, peste 600.000 de ucraineni au intrat în România. Cu toate acestea, spun voluntarii din Gara de Nord,  sosirile de refugiaţi au scăzut semnificativ începând cu săptămâna trecută.  Cele mai recente date de la Poliţia de Frontieră arată de asemenea o scădere a fluxului de refugiaţi dinspre Ucraina în ultimele zile: în data de 31 martie, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.537 de ucraineni, mai puţini cu 7% faţă de ziua anterioară. 

Prin graniţa cu Republica Moldova au intrat 1.668 de cetăţeni ucraineni, în scădere cu 16%. În 1 aprilie, fluxul de refugiaţi a fost mai mic cu 11% faţă de ziua anterioară, când era deja în scădere.

Voluntarii români şi străini aşteaptă refugiaţi ucraineni care vin cu trenul pentru a le oferi asistenţă.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9457
Diferență: -0,004
Ieri: 4.9459
Azi: 4.6715
Diferență: -0,0321
Ieri: 4.6730
Azi: 5.7258
Diferență: -0,3585
Ieri: 5.7464
Azi: 4.8931
Diferență: 0,2623
Ieri: 4.8803