♦ „Delta este produsul cel mai sensibil în ţară, este o linie foarte fină între activitatea turistică şi protejarea mediului. Este un ecosistem extraordinar de fragil şi dacă nu ştim să avem grijă de ea s-ar putea să ne trezim cu nişte surprize“.
Delta Dunării începe să fie promovată diferit. Nu doar ca destinaţie exotică din România, ci ca experienţă completă, construită în jurul ideii de timp petrecut altfel. În ultimii ani, aceasta este direcţia pe care încearcă să o construiască tot mai mulţi operatori din turismul local: o Deltă a experienţelor lente, cu impact redus asupra naturii şi cu accent pe gastronomie locală, comunităţi şi timp petrecut altfel.
În acest timp, Tulcea are ca miză să transforme statutul de „poartă către Deltă“ într-un motiv pentru care turiştii să rămână mai mult decât o simplă oprire înainte de barcă.
Delta nu este doar destinaţie turistică, ci rezervaţie UNESCO, iar experienţa e construită tocmai pe ideea de impact minim asupra naturii.
Turismul lent începe să devină una dintre direcţiile pe care mizează tot mai mult operatorii locali. Într-o perioadă în care turiştii caută experienţe personalizate şi mai puţin aglomerate, Delta are un avantaj natural: spaţiul. Dar şi vulnerabilitatea unui ecosistem care nu poate susţine la infinit turismul de masă. De aceea, experienţele alternative – de la caiac şi SUP până la catamarane sau trasee gastronomice locale – încep să completeze imaginea clasică a Deltei.
„Delta este produsul cel mai sensibil în ţară, este o linie foarte fină între activitatea turistică şi protejarea mediului. Noi facem mari eforturi să avem turism lent, încercăm să susţinem turismul pe plăci, canoe, cu bicicleta. Este un ecosistem extraordinar de fragil şi dacă nu ştim să avem grijă de ea s-ar putea să ne trezim cu nişte surprize“, spune Alexandru Filip, manager al OMD Tulcea, în cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea“, organizat de ANAT şi OMD Municipiul Tulcea.
Dacă vii să vezi lucrurile într-un alt ritm, lucrurile se văd altfel de pe placa de stand-up paddle, spun cei care au încercat experienţa. Delta Dunării nu mai seamănă cu destinaţia aceea pe care o traversezi în viteză într-o barcă cu motor, bifând rapid câteva obiective. Ritmul se schimbă complet. Apa devine drum, liniştea devine fundal, iar distanţele se măsoară altfel: în stoluri de păsări, în canale înguste de stuf şi în pauze lungi în care nu se aude decât vâsla intrând în apă.
Alexandru Filip, manager, OMD Tulcea: Noi facem mari eforturi să avem turism lent, încercăm să susţinem turismul pe plăci, canoe, cu bicicleta.
Mila 23, o poveste într-o poveste
La Mila 23, una dintre cele mai cunoscute opriri din Delta Dunării, turismul se amestecă firesc cu viaţa comunităţii locale. Satul lipovenesc, accesibil aproape exclusiv pe apă, păstrează încă ritmul lent al Deltei: uliţe înguste, case albastre cu acoperişuri joase, bărci legate la ponton şi oameni pentru care apa rămâne principalul drum.
Locul a devenit cunoscut nu doar prin peisaj, ci şi prin povestea lui Ivan Patzaichin, campionul olimpic care a transformat Mila 23 într-un simbol al turismului sustenabil şi al identităţii Deltei. Pentru mulţi turişti, numele satului este astăzi legat direct de imaginea lui.
În centrul localităţii, muzeul dedicat lui Ivan Patzaichin funcţionează mai degrabă ca o incursiune în istoria Deltei decât ca un muzeu sportiv clasic. Fotografii din copilăria campionului, canoe, medalii, imagini de la Jocurile Olimpice şi poveşti despre comunitatea lipovenească recompun atât traseul sportiv al lui Patzaichin, cât şi relaţia pe care el a avut-o cu Delta.
La Mila 23, turismul se amestecă firesc cu viaţa comunităţii locale. Locul a devenit cunoscut nu doar prin peisaj, ci şi prin povestea lui Ivan Patzaichin, campionul olimpic care a transformat Mila 23 într-un simbol al turismului sustenabil şi al identităţii Deltei.
Mâncarea, parte din imaginea Deltei
La prânz, experienţa se mută de pe apă la masă. În realitate, masa devine mai mult decât o pauză, e parte din traseu. În Delta Dunării, gastronomia nu funcţionează ca accesoriu pentru turişti, ci ca prelungire a locului. Borşul de peşte, peştele gătit simplu, mesele lungi şi conversaţiile fără grabă fac parte din acelaşi ritm lent pe care îl impune apa. Punctele gastronomice locale sunt o parte importantă din farmecul locului.
„Primul punct gastronomic local este cel de la Mila 23, la doamna Lucica, a fost propunerea şi invenţia marelui Ivan acum mulţi ani, care i-a propus dumneaei să înfiinţeze această poveste pentru turismul tulcean, această posibilitate de a mânca tradiţional autentic în gospodăria unui om, dar într-un cadru legal“, explică Alex Filip.
În Delta Dunării, gastronomia nu funcţionează ca prelungire a locului. Punctele gastronomice locale sunt o parte importantă din farmecul locului. De altfel, primul punct gastronomic din România a fost în Deltă. Au urmat alte 500.
Acest proiect s-a extins ca proiect de lege, iar astăzi sunt peste 500 de puncte gastronomice în toată ţara, dintre care 42 din judeţul Tulcea. Marea majoritate sunt în Deltă, dar sunt şi pe partea continentală.
„Au specific pescăresc cele din proximitatea Deltei, în schimb cele de pe partea continentală au alt specific. Avem un punct gastronomic foarte frumos la Izvoarele cu specific grecesc, pentru că acolo este o comunitate de greci. Avem în localitatea Greci un punct gastronomic cu specific italienesc, localitatea are o istorie la zona Italiei, deci avem astfel de puncte gastronomice care preiau o tematică. Ne punem speranţa că vom avea puncte gastronomice locale specifice minorităţilor etnice, pentru că ele au valoare fantastică şi completează extraordinar experienţa turistică“, explică managerul OMD Tulcea.
O vacanţă în Deltă poate include atât tururi urbane şi croaziere pe Dunăre, cât şi excursii în Mila 23 sau Pădurea Letea. Dar poate cea mai relevantă imagine pentru direcţia în care încearcă să meargă turismul local rămâne cea a grupului mic de oameni care traversează liniştit Delta pe plăci SUP, fără motoare şi fără grabă.
Spre seară, când lumina începe să cadă peste canale şi stuful devine aproape auriu, diferenţa dintre acest tip de experienţă şi turismul clasic devine evidentă. Nu rămâi cu senzaţia că ai „bifat“ Delta. Rămâi mai degrabă cu impresia că ai intrat puţin în ritmul ei.
Iar pentru Tulcea, aceasta pare să fie una dintre mizele următorilor ani: nu doar să atragă mai mulţi turişti, ci să îi convingă să stea mai mult, să consume local şi să experimenteze Delta altfel decât dintr-o barcă rapidă care trece în grabă printre canale.
„Noi am avut o creştere constantă pe media de înnoptare, ceea ce este principalul nostru obiectiv. Nu creşte numărul de turişti, se creşte media de înnoptare pentru că Tulcea este perceput ca un oraş de tranzit“, completează Alexandru Filip.
Delta, în cifre
Numărul de turişti din Delta Dunării şi judeţul Tulcea a crescut cu 18% în primele patru luni din 2026 faţă de perioada similară a anului trecut, acesta fiind primul semnal pozitiv după un 2025 marcat de scăderi ale circulaţiei turistice, spune managerul OMD Tulcea.
În 2025, numărul de turişti din Tulcea a scăzut cu aproximativ 12%. Reprezentantul OMD spune însă că reculul a fost influenţat de contextul economic şi geopolitic, dar şi de proximitatea războiului din Ucraina.
„Am văzut o scădere a numărului de turişti cu 12% a numărului de turişti, de la 54.000 la 48.000 faţă de anul precedent“, a explicat Alexandru Filip.
Tulcea nu mai vrea să fie doar zonă de tranzit spre Deltă
Tulcea nu mai vrea să fie doar poarta de intrare în Delta Dunării. Vrea să devină destinaţie în sine. Aceasta pare să fie direcţia în jurul căreia autorităţile locale, operatorii din turism şi antreprenorii din zonă încearcă să reconstruiască imaginea uneia dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din România. Oraşul încearcă vizibil să se repoziţioneze. Faleza modernizată, restaurantele pescăreşti, hotelurile şi investiţiile din ultimii ani încearcă să schimbe treptat imaginea unui oraş care mult timp a fost privit doar ca punct de tranzit spre Deltă.
„Le-aş spune turiştilor să viziteze Tulcea, să înţeleagă mai bine oraşul, să viziteze muzeele din oraş, să viziteze bisericile şi casele istorice. Delta este unică, este specială la noi, n-are grad de comparaţie. Dacă de aici, din Tulcea, ai accesul direct în Deltă, ai această relaţie directă oraş - Deltă, atunci turiştii vin, se cazează aici, mănâncă aici. De aici dacă pleacă spre experienţa turismului lent pe plăci sau canoe, la experienţa bărcilor de agrement complete de o zi, cu prânz într-un punct gastronomic local“, spune Alexandru Filip.
Piaţa turistică a municipiului rămâne dominată de turiştii români. Potrivit lui Alexandru Filip, aproximativ 90% dintre turiştii care ajung la Tulcea sunt români, iar 10% sunt străini. Pe piaţa internă, Bucureştiul este principalul bazin de turişti, urmat de Iaşi, Braşov şi Sibiu.
Pe segmentul străin, Germania este cea mai importantă piaţă pentru Tulcea, iar semnale de creştere vin şi din alte pieţe, precum Marea Britanie şi Polonia.
Pe faleză, Dunărea domină totul. Nu spectaculos, ci constant. Oraşul pare construit în jurul apei şi al ritmului ei, iar asta se vede inclusiv în felul în care sunt gândite noile proiecte turistice. Tulcea încearcă să capitalizeze mai mult decât Delta propriu-zisă: încearcă să vândă atmosfera locului.
În ultimii ani, tot mai multe destinaţii turistice încearcă să se îndepărteze de modelul turismului de volum şi să construiască experienţe mai bine ţintite. Iar Delta Dunării pare să intre şi ea în această etapă.
Ce provocări sunt pentru turismul din judeţ şi din Deltă
Primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, spune că proximitatea războiului din Ucraina continuă să afecteze puternic turismul şi industria HoReCa din judeţ, în special din cauza alertelor RO-Alert privind posibile incursiuni ale dronelor ruseşti. Potrivit lui, mesajele transmise frecvent către populaţie îi descurajează pe turişti să mai aleagă Delta Dunării ca destinaţie de vacanţă.
„Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza. Nici când a fost pe lângă Egipt nu ne-am mai dus acolo. Nu ne mai ducem în Dubai. Dacă un român de aici s-a învăţat cu alerta, un turist, mai ales dacă sunt şi străini, când primeşte alarma, o execută. O trimite şi la prietenii lui, o dă mai departe. Ne-a afectat cel mai mult“, a declarat Ştefan Ilie.
Reprezentanţii Primăriei Tulcea şi ai Organizaţiei de Management al Destinaţiei au solicitat autorităţilor centrale ca sistemul de alertare să fie calibrat mai precis, astfel încât mesajele să fie transmise doar în zonele aflate efectiv în risc.
„Dacă drona este în zona Tulcea, să nu mai primească şi cei de la Murighiol, iar dacă este în zona Chilia, să nu mai primească şi cei de la Tulcea. (…) Dacă o să transmiteţi că suntem o ţară bine apărată, că nu este pericol, atâta timp cât suntem în NATO, să avem un conflict armat pe teritoriul României, poate reuşim să mai creştem, până va fi pace, pentru că ne-a afectat şi ne afectează foarte mult“, a detaliat primarul municipiului Tulcea.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Cristian Bărhălescu, afirmă că problemele de securitate sunt punctuale şi nu vizează principalele trasee turistice din Delta Dunării. În opinia sa, reculul turismului este generat mai degrabă de percepţia de nesiguranţă creată de conflictul din apropiere decât de incidente produse în zonele frecventate de turişti.
„Prin promovare, altfel nu pot fi ajutaţi, şi prin asigurarea faptului că pe toată zona de canal Sulina, Sfântul Gheorghe nu avem probleme de securitate. Nici în zona Chilia, pe braţul românesc, nu s-au semnalat incidente. Este adevărat că în apropierea oraşului Ismail, acolo fiind concentrate cele mai multe ţinte pentru atacurile ruseşti, există un pericol, dar în rest celelalte zone sunt mai puţin expuse şi am îndrumat pe cei care vor să călătorească în Deltă să aleagă zonele sigure de fiecare dată“, a declarat Cristian Bărhălescu.
