După ce gazoductul Iaşi-Ungheni va fi dat în exploatare, Moscova şi Bucureştiul ar putea ajunge la un acord privind livrarea de gaze ruseşti din România, a declarat Candu.
"Acest fapt va consolida securitatea noastră energetică, dacă tranzitul de gaze prin Ucraina va fi oprit", a adăugat el, menţionând că acest subiect a fost discutat săptămâna trecută la Chişinău, în timpul vizitei vicepreşedintelui Consiliului de Administraţie al Gazprom, Valeri Golubev.
Potrivit Itar-Tass, Candu a subliniat că proiectul privind conectarea sistemului de transport de gaze al Republicii Moldova la reţeaua europeană prin România nu este îndreptat împotriva Gazprom, ci are scopul de a diversifica sursele de energie ale Chişinăului.
Ministerul moldovean al Economiei a anunţat recent că Uniunea Europeană (UE) a alocat suma suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău, cu scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze naturale a capitalei, cel mai mare consumator din ţară.
Ministerului moldovean a adăugat că această plată suplimentară va fi efectuată în 2015.
Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.
Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.
Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.
