• Leu / EUR4.7564
  • Leu / GBP5.5660
  • Leu / USD4.1881
Eveniment

Responsabilii guvernului laudă creşterea economică de 4%, cea mai mare din UE, dar uită că au construit bugetul pe o creştere de 5,5%

Responsabilii guvernului laudă creşterea economică de 4%, cea mai mare din UE, dar uită că au construit bugetul pe o creştere de 5,5%

Autor: Iulian Anghel

16 aug 2018 1067
Şi Vâlcov şi Socol au dreptate. Creşterea economică de 1,4% înregistrată de Ro­mânia în T2, comparativ cu T1, este cea mai mare din UE. Iar creş­terea de 4% înregistrată în semestrul I, faţă de perioada similară a lui 2017, este una foarte bună, a treia din Uniune.

Pro­blema este următoarea: pentru economie, în ansamblul ei, creşterea este bună; pentru bugetul consolidat al statului, ea ridică semne de întrebare pentru că acesta este construit pe o creştere de 5,5%, cu un  deficit bugetar de aproape 3% din PIB (28 mld. lei, după prima rectificare).

Creşterea economică mai mică se vede deja în încasări, pentru că veniturile la S1 sunt cu aproape 4% mai mici faţă de program. Or, în condiţiile în care, deja, deficitul este fixat la limita de sus, nerealizarea veniturilor, ca urmare a unei creşteri economice insuficiente, nu lasă decât calea unor soluţii neplăcute: fie tăieri de cheltuieli, fie majorarea deficitului dincolo de limita de 3% din PIB a Tratatului de la Maastricht, fie majorări de taxe. Greu de ales. Iar economiştii sunt, în cvasi­to­talitatea lor, de părere că prognoza gu­vernului de creştere cu 5,5% a PIB este enorm de greu de atins, în condiţiile în care, la S1, creşterea a fost de 4%.

Guvernul a aprobat recent prima rectificare bugetară din acest an, una „po­zitivă“, bazată, din nou, pe o creş­tere economică de 5,5%, aceeaşi pe care a fost construit bugetul, dar cu un PIB în creştere, de la 909 miliarde de lei, la 945 de miliarde de lei. Acest lucru a fost posibil întrucât Comisia Naţio­nală de Prognoză (instituţie coordonată de la nivel guvernamental) a majorat de­flatorul PIB (preţurile în baza cărora este calculat PIB-ul) de la 2,1% la 4,3%.

Aşadar, cu PIB estimat mai mare, deficitul bugetar nominal a fost majorat de la 26,9 mld. lei, în legea bugetului, la 28 mld. lei, fără ca acest lucru să însemne depăşirea deficitului fiscal, ca procent din PIB, care a rămas, pe hârtie, la sub 3% din PIB. Veniturile, cât şi cheltuielile totale ale bugetului au fost majorate cu 6,4 miliarde de lei, respectiv cu 7,5 miliarde de lei, ceea ce atrage după sine, aşadar, un deficit mai mare cu 1,1 miliarde de lei faţă ţinta iniţială.

Dar datele Finanţelor, publicate cu puţină vreme înaintea rectificării bugetare, arătau deja că, deşi veni­turile consolidate au fost în creştere în S1, plus 12,6%, an/an, ele au fost la 96,3% faţă de programul iniţial.

Veniturile fiscale au fost cu 3,7% mai mici decât era programat şi, dacă la şase luni deficitul a fost de doar 1,6% din PIB (1,3% din PIB, după ce PIB-ul estimat a fost modificat de la 909 mld. lei la 945 miliarde de lei), s-a întâmplat pentru că şi chel­tuielile au fost mai mici decât era programat, ele însemnând doar 93,2% din program.

Doar că, dacă ne uităm cum a fost făcută această economie, vedem că ea a fost realizată, în majoritate, de la inves­tiţii. Cheltuielile de personal au fost mai mari faţă de program cu 1,8% (plus 24,4% faţă de S1 2017), cheltuielile de bunuri au fost mai mari cu 10,3% (plus 9,9% faţă de S1 2017). Cheltuielile sociale au fost cu 0,4% mai mici faţă de program (plus 14% faţă de S1 2017).

Dacă vor­bim însă de in­vestiţii, ve­dem că ele au fost, pe toată linia, mult mai mici: cheltuielile de ca­pital (in­ves­tiţiile din buget) au în­sem­nat doar 82,9% din pro­gra­mare (minus 1,4 mld. lei) chiar dacă ele sunt cu 72% mai mari faţă de S1/2017. În privinţa chel­tuielilor ce trebuia angajate în pro­gramele derulate cu fonduri UE, aces­tea au fost de doar 7,3 miliarde de lei, faţă de programarea de 14,2 mld. lei (51,8% din program). Un minus, aşadar, de 7 miliarde de lei.

În total, prin urmare, în S1 cheltuielile cu investiţiile, din buget şi din fonduri UE (în absenţa fondurilor care nu vin) au fost mai mici cu 8,5 miliarde de lei faţă de programare.

Dacă ele s-ar fi realizat, deficitul bugetar ar fi fost, la şase luni, nu de 15 mi­liarde de lei, ci de 23,5 miliarde de lei (pentru că, în privinţa fondurilor UE, întâi cheltuieşti banii şi apoi ceri deconturi), adică spre 85% din deficitul bugetar programat în legea bugetului.

 

 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7564
Diferență: 0,0821
Ieri: 4.7525
Azi: 4.1881
Diferență: 0,0215
Ieri: 4.1872
Azi: 5.5660
Diferență: 0,3353
Ieri: 5.5474
Azi: 4.1890
Diferență: 0,086
Ieri: 4.1854