Creditele restante în lei au scăzut în iunie cu aproape 4,9% faţă de luna mai, la 12,7 mld. lei, ajustarea fiind în principal o consecinţă a vânzării creditelor neperformante de către bănci şi nu un semn de revigorare a creditării şi de revenire a economiei, după cum apreciază unii analişti. În privinţa evoluţiei viitoare a ponderii creditelor restante, economiştii consideră că este necesară o reluare semnificativă a creditării pentru a putea vorbi de o scădere considerabilă a acestui indicator.
„Cauza principală a acestei scăderii este vânzarea creditelor neperformante din portofoliile băncilor. Reducerea creditelor neperformante nu este una reală, este doar o mutare a problemei. Pe viitor ponderea creditelor restante se va reduce în continuare, deoarece economia îşi revine, dar până când nu vom avea o reluare semnificativă a creditării ritmul de scădere va fi unul lent“, consideră analistul economic Dragoş Cabat.
Reducerea creditelor neperformante vine după ce în mai acestea au crescut cu 2% faţă de aprilie. Datele nu arată la fel de bine pentru toate judeţele, existând situaţii în care creditele restante în lei au crescut semnificativ faţă de luna anterioară, cele mai mari creşteri fiind în Giurgiu (24,6%) şi Braşov (8,1%), conform datelor BNR.
Scăderea ponderii restanţelor la bănci vine în condiţiile în care creditele totale în lei au crescut cu 0,67% faţă de luna mai, dar revenirea economică şi reluarea vânzării de credite nu sunt văzute de analişti ca principala cauză a acestei îmbunătăţiri aparente.
„Nu există încă o reluare a creditării, şomajul este în continuare ridicat, iar salariile nu au crescut semnificativ. Motivul reducerii ponderii creditelor neperformante este vânzarea acestora din portofoliile băncilor. Băncile au amânat până acum vânzarea creditelor neperformante pentru că asta presupune asumarea unor pierderi“, a spus Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank.
Şi analistul economic Aurelian Dochia apreciază că reducerea creditelor restante este o consecinţă a scoaterii creditelor neperformante din portofoliile băncilor. Dar el consideră totuşi că există şi o îmbunătăţire a calităţii creditelor datorită faptului că economia îşi revine. „Există un efect de «îmbătrânire» a creditelor neperformante. După o perioadă în care au existat multe credite neperformante, creditele noi tind să aibă o calitate mai bună“, susţine Dochia.
Vânzarea de credite cu probleme a continuat şi în luna iulie. Volksbank, una dintre cele mai mari zece bănci din România, a finalizat recent scoaterea din bilanţ a unui pachet de credite neperformante cu o valoare totală de 495 mil. euro, tranzacţia fiind cea mai mare operaţiune individuală de curăţare a portofoliului unei bănci cu o cotă de piaţă relevantă în sistem.
Cele mai mari ponderi ale creditelor restante în lei au fost înregistrate, în luna iunie, în judeţele Giurgiu (27,8%), Sălaj (27,4%), Sibiu (26,5%), Vâlcea (15,3%) şi Brăila (24,8%).
Judeţele Giurgiu şi Sălaj sunt unele dintre judeţele cu cel mai mic produs intern brut din ţară, Sălaj având un PIB estimat pentru anul 2014 de aproximativ 5,5 mld. lei, de aproape 30 de ori mai mic decât cel al Bucureştiului, conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză.
Rata şomajului în luna iunie a fost de 6,56% în Giurgiu, 4,86% în Sălaj, 4,63% în Vâlcea şi de 6,73% în Brăila, la nivel naţional rata şomajului fiind de 4,87%, potrivit ANOFM.
Surprinzător, judeţul Sibiu are un PIB şi un salariu mediu ridicat şi una dintre ratele şomajului cele mai reduse la nivel naţional (4,42% în luna iunie).
La polul opus, cu ponderile cele mai mici ale restanţelor la creditele în lei, au fost judeţele Gorj (5,16%), Dolj (8,68%) şi Mureş (9,69%).
Creditele în valută s-au redus şi ele cu 5,5%, topul restanţierilor cu împrumuturi în monedă străină fiind condus de Sălaj, cu o pondere a creditelor restante de 26,96%, urmat de Vâlcea (24,16%), Galaţi (24,05%), Mehedinţi (21,28%) şi Bistriţa (20,15%).
Faţă de luna mai, cea mai mare creştere a restanţelor în valută au avut-o judeţele Buzău (20,7%), Vâlcea (8,7%) şi Sălaj (4,17%).
Cele mai mici ponderi ale restanţelor la creditele în valută au avut judeţele Dâmboviţa (4,03%), Gorj (4,83%) şi Olt (6%).
