Eveniment

Restanţele la lei scad ca urmare a vânzărilor de credite neperformante, nu a revigorării creditării şi a economiei

Restanţele la lei scad ca urmare a vânzărilor de credite neperformante, nu a revigorării creditării şi a economiei

Nu există încă o reluare a creditării, şomajul este în continuare ridicat, iar sa­lariile nu au crescut semnificativ. Mo­tivul reducerii ponderii creditelor ne­performante este vânzarea acestora din portofoliile băncilor. Foto: Shutterstock

Autor: Andra Oprescu

31.07.2014, 00:05 242

Creditele restante în lei au scăzut în iunie cu aproape 4,9% faţă de luna mai, la 12,7 mld. lei, ajustarea fiind în principal o consecinţă a vânzării cre­ditelor neperformante de către bănci şi nu un semn de revigorare a creditării şi de revenire a economiei, după cum apreciază unii analişti. În privinţa evoluţiei viitoare a ponderii creditelor restante, economiştii consideră că este necesară o reluare semnificativă a cre­ditării pentru a putea vorbi de o scădere considerabilă a acestui indicator.

„Cauza principală a acestei scăderii este vânzarea creditelor neperformante din portofoliile băncilor. Reducerea creditelor neperformante nu este una rea­lă, este doar o mutare a problemei. Pe viitor ponderea creditelor restante se va reduce în continuare, deoarece eco­no­mia îşi revine, dar până când nu vom avea o reluare semnificativă a creditării ritmul de scădere va fi unul lent“, con­sideră analistul economic Dragoş Cabat.

Reducerea creditelor neperfor­mante vine după ce în mai acestea au crescut cu 2% faţă de aprilie. Datele nu arată la fel de bine pentru toate judeţele, existând situaţii în care creditele restante în lei au crescut semnificativ faţă de luna anterioară, cele mai mari creşteri fiind în Giurgiu (24,6%) şi Braşov (8,1%), conform datelor BNR.

Scăderea ponderii restanţelor la bănci vine în condiţiile în care creditele totale în lei au crescut cu 0,67% faţă de luna mai, dar revenirea economică şi reluarea vânzării de credite nu sunt văzute de analişti ca principala cauză a acestei îmbunătăţiri aparente.

„Nu există încă o reluare a creditării, şomajul este în continuare ridicat, iar sa­lariile nu au crescut semnificativ. Mo­tivul reducerii ponderii creditelor ne­performante este vânzarea acestora din portofoliile băncilor. Băncile au amânat până acum vânzarea creditelor ne­performante pentru că asta presu­pune asumarea unor pierderi“, a spus Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank.

Şi analistul economic Aurelian Do­chia apreciază că reducerea creditelor restante este o consecinţă a scoaterii cre­ditelor neperformante din porto­foliile băncilor. Dar el consideră totuşi că există şi o îmbunătăţire a calităţii cre­ditelor datorită faptului că economia îşi revine. „Există un efect de «îmbă­trâ­nire» a creditelor neperformante. Du­pă o perioadă în care au existat multe cre­dite neperformante, creditele noi tind să aibă o calitate mai bună“, susţine Dochia.

Vânzarea de credite cu probleme a continuat şi în luna iulie. Volksbank, una dintre cele mai mari zece bănci din România, a finalizat recent scoaterea din bilanţ a unui pachet de credite ne­performante cu o valoare totală de 495 mil. euro, tranzacţia fiind cea mai mare operaţiune individuală de curăţare a portofoliului unei bănci cu o cotă de piaţă relevantă în sistem.

Cele mai mari ponderi ale creditelor restante în lei au fost înregistrate, în luna iunie, în judeţele Giurgiu (27,8%), Sălaj (27,4%), Sibiu (26,5%), Vâlcea (15,3%) şi Brăila (24,8%).

Judeţele Giurgiu şi Sălaj sunt unele dintre judeţele cu cel mai mic produs intern brut din ţară, Sălaj având un PIB estimat pentru anul 2014 de aproximativ 5,5 mld. lei, de aproape 30 de ori mai mic decât cel al Bucureştiului, conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză.

Rata şomajului în luna iunie a fost de 6,56% în Giurgiu, 4,86% în Sălaj, 4,63% în Vâlcea şi de 6,73% în Brăila, la nivel naţional rata şomajului fiind de 4,87%, potrivit ANOFM.

Surprinzător,  judeţul Sibiu are un PIB şi un salariu mediu ridicat şi una dintre ratele şomajului cele mai reduse  la nivel naţional (4,42% în luna iunie).

La polul opus, cu ponderile cele mai mici ale restanţelor la creditele în lei, au fost judeţele Gorj (5,16%), Dolj (8,68%) şi Mureş (9,69%).

Creditele în valută s-au redus şi ele cu 5,5%, topul restanţierilor cu împru­muturi în monedă străină fiind condus de Sălaj, cu o pondere a creditelor restante de 26,96%, urmat de Vâlcea (24,16%), Galaţi (24,05%), Mehedinţi (21,28%) şi Bistriţa (20,15%).

Faţă de luna mai, cea mai mare creştere a restanţelor în valută au avut-o judeţele Buzău (20,7%), Vâlcea (8,7%) şi Sălaj (4,17%).

Cele mai mici ponderi ale restanţelor la creditele în valută au avut judeţele Dâmboviţa (4,03%), Gorj (4,83%) şi Olt (6%).

AFACERI DE LA ZERO