Populaţia avea la sfârşitul lui martie întârzieri la plataratelor la credite în valoare de 5,9 miliarde lei (1,4 mld. euro),cu 64% peste nivelul înregistrat în aceeaşi lună din 2010, potrivitdatelor BNR.
Avansul restanţelor a încetinit însă în martie comparativ culunile anterioare, soldul acestora urcând cu numai 24 mil. lei faţăde sfârşitul lui februarie. Spre comparaţie, pe parcursul luifebruarie întârzierile la plată avansaseră cu peste 230 mil. lei.Cel mai rapid ritm de creştere a restanţelor s-a înregistrat înultimul an în cazul creditelor în valută, după ce iniţial clienţiicu finanţări în lei dăduseră cele mai mari bătăi de capbancherilor.
În ultimii doi ani s-au acumulat mai mulţi factori care acum punpresiune pe clienţii cu împrumuturi în valută, inclusiv depreciereacursului de schimb. Deprecierea cursului a fost resimţită cel maiputernic de clienţii care s-au împrumutat în franci elveţieni, oalternativă promovată agresiv de unele bănci în trecut datoritădobânzilor mici. De exemplu, restanţele la franci elveţieni s-autriplat faţă de martie 2010 şi au ajuns la 917 mld. lei(echivalentul a 223 mil. euro). În paralel, întârzierile la plataîmprumuturilor în euro au sărit cu un miliard de lei în ultimul an,până la echivalentul a 2,15 mld. lei (520 mil. euro).
Cea mai mare parte a restanţelor se concentrează însă încontinuare în categoria creditelor în lei, întârzierile la platădepăşind 2,8 mld. lei pe acest segment. Totodată, cele mai multecredite restante, respectiv 4,15 mld. lei, sunt trecute de bancheriîn categoria pierdere şi sunt provizionate inte gral. Întârzieriledepăşesc în acest caz 90 de zile, şansele de recuperare acreanţelor fiind foarte scăzute.
Numărul clienţilor rău-platnici a început să crească rapid lasfârşitul lui 2008, iar bancherii şi analişii nu se aşteaptă la oîmbunătăţire a situaţiei mai devreme de jumătatea anuluiviitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
