În vara acestui an, preţurile fără taxe ale carburanţilor din România erau mai mari faţă de media europeană. Astfel, benzina şi motorina fără taxe de la pompele petroliştilor de aici erau mai scumpe decât cele vândute în Austria, o ţară cu resurse neglijabile de petrol, lucru care dovedeşte că producţia internă aduce puţine avantaje consumatorului final în ceea ce priveşte preţul. Creşterea competiţiei în acest sector de aproape 10 miliarde de euro ar fi una dintre soluţiile care ar putea reduce preţurile, iar Consiliul Concurenţei are câteva idei.
„La data de 4 iulie 2016, preţurile practicate în România pentru benzină şi motorină fără taxe erau peste nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană. Totuşi, preţurile practicate în România pentru motorină şi benzină cu taxe erau sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană“, se arată în raportul anual pe care Consiliul Concurenţei îl face asupra celor mai importante sectoare de activitate din România.
Problema ridicată de Consiliul Concurenţei nu reprezintă neapărat o noutate, dar în ciuda acestui lucru explicaţiile din partea companiilor petroliere nu au „elucidat“ niciodată pe deplin acest mister.
În România, mai bine de o treime din cerere este acoperită prin producţia locală, realizată aproape în întregime de Petrom, singurul producător autohton de petrol şi gaze. Preţul fără taxe al unui litru de motorină include toate costurile legate de obţinerea acestuia, achiziţia petrolului, costurile legate de procesare, transportul până la pompe, cheltuielile cu salariile angajaţilor şi desigur marja de profit pe care şi-o aplică fiecare companie petrolieră în parte.
Cel puţin pe partea de salarii, petroliştii din România au costuri mai mici cu forţa de muncă. Potrivit informaţiilor disponibile, salariul mediu net în România este de circa 460 de euro, în timp ce în Austria media salarială este de peste 2.000 de euro.
Nici pe partea de aprovizionare a rafinăriilor costurile din România nu ar trebui să fie mai mari decât cele din Austria. Spre exemplu, Petrom proce-sează exclusiv petrolul din producţia proprie, ceea ce presupune costuri de transport de la câmpurile de extracţie la poarta rafinăriei mai re-duse, în timp ce rafinăriile operate de Rompetrol sau de Lukoil primesc petrolul chiar de la grupurile-mamă.
Pe de altă parte, cert este că infrastructura rutieră este slab dezvoltată în România, lucru care ar putea creşte costurile de transport de la poarta rafinăriei către benzinării. În acest context, Consiliul Concurenţei vine cu câteva idei care ar putea stimula competiţia în sector, ducând ulterior la scăderea preţurilor. Instituţia propune astfel realizarea unei baze de date şi a unei aplicaţii mobile pentru compararea preţurilor la carburanţi. Nici această soluţie nu este o noutate, instituţia venind cu o astfel de propunere şi pentru retailul alimentar, proiect care nu a depăşit faza de idee. „Această bază de date trebuie să constituie elementul central al unei aplicaţii web şi/sau al unei aplicaţii mobile cu acces gratuit din partea consumatorilor prin care aceştia pot afla care sunt cele mai apropiate, de exemplu 10 benzinării, localizarea geografică şi preţurile oferite de acestea (eventual în ordine crescătoare pentru a vedea care este compania cu cel mai mic preţ)“, se arată în raportul realizat de Concurenţă.
Instituţia mai propune afişarea preţurilor carburanţilor la intrarea pe autostrăzi prin intermediul unor panouri care să conţină următoarele date: numele companiei care deţine benzinăria, kilometrul la care se află pe autostradă şi preţurile practicate la carburanţi. „Creşterea sau diversificarea ofertei de carburanţi ar putea determina reducerea preţurilor acestor produse, acest avantaj fiind în ultima instanţă în folosul consumatorilor. Însă pentru ca presiunea concurenţială asupra companiilor deja active în România să aibă acest efect este necesară o reacţie din partea unor companii cu resurse financiare comparabile. O soluţie în acest sens ar fi reprezentată de intrarea pe piaţa carburanţilor a marilor lanţuri de hiper/supermarketuri prezente în România“, se mai arată în raport. Modificarea regimului de autorizare ar putea fi de asemenea o măsură prin care ar fi încurajată intrarea unor noi jucători.
Retailul de carburanţi din România este dominat de patru companii petroliere, toate membre ale unor grupuri internaţionale, care împreună concentrează peste 70% din cele 2.000 de benzinării active, dar care ţin în mâini aproape 90% din volume.
Cele patru companii sunt OMV Petrom Marketing, braţul de retail al OMV Petrom, Rompetrol Downstream, firma care administrează benzinăriile Rompetrol, Lukoil România, firmă care are în portofoliu 300 de benzinării, şi MOL România, filiala locală a grupului petrolier ungar MOL.