Randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere la ultimele licitaţii, iar cursul leu/euro continuă să înregistreze episoade de depreciere, în ton cu valutele din regiune, într-un context marcat de reducerea apetitului pentru risc şi de retragerea investitorilor de pe pieţele emergente. Pe de altă parte, dobânzile de pe piaţa interbancară au scăzut abrupt în condiţiile unui exces de lichiditate.
Ministerul Finanţelor a atras luni 800 mil. lei la licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, la un randament mediu de 5,17%, în creştere cu 0,72 puncte procentuale faţă de cel din luna mai.
Dacă la începutul lunii aprilie randamentul la titlurile pe cinci ani urcase la 5,5%, spre finalul lui aprilie a ajuns la 5,09%, pentru ca în luna mai să coboare la 4,45%, scăderea rapidă fiind alimentată de interesul crescut al nerezidenţilor.
Şi la obligaţiunile cu scadenţa la trei ani s-a observat o creştere a randamentelor. La începutul săptămânii trecute, Trezoreria a împrumutat 300 mil. lei la un randament mediu de 5,07%, în urcare faţă de cel plătit la licitaţia precedentă cu o maturitate apropiată, de 4,96%.
Analiştii anticipează că întreaga curbă a randamentelor se va stabiliza în jurul nivelurilor actuale.
„Reducerea apetitului pentru risc în pieţele internaţionale a dus la o ajustare semnificativă atât a cursurilor de schimb, cât şi a preţurilor titlurilor de stat pentru tot spectrul economiilor emergente, cu precădere asupra ţărilor cu volume ridicate de investiţii de portofoliu. În piaţa primară, anticipăm că întreaga curbă a randamentelor să se stabilizeze în jurul nivelurilor actuale. În acelaşi timp, randamentele din piaţa secundară au dat semne de stabilizare în ultimele zile. Există o serie de factori ce susţin cererea pentru titluri de stat româneşti“, susţine Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank.
În timp ce străinii îşi ajustează poziţiile, surplusul de lichiditate din piaţa monetară creşte atractivitatea titlurilor de stat pentru băncile locale care oricum au probleme cu variantele de plasare a resurselor.
Pe segmentul investitorilor nerezidenţi, aversiunea la risc dădea semne de creştere ieri înaintea şedinţei Fed de miercuri. Principalul risc ar fi ca banca centrală a SUA să anunţe o reducere a programului de relaxare monetară, ceea ce ar putea genera o redistribuire a fluxurilor de capital din ţările emergente către cele dezvoltate, mai spune Pătrulescu.
Prin creşterea la circa 23% a ponderii nerezidenţilor în structura deţinerilor de titluri de stat în lei, România şi-a asumat riscul unor retrageri de capital la fel de rapide ca intrările şi expunerea la episoade de volatilitate de intensităţi diferite.
Baltă de lei pe piaţa interbancară
Condiţiile de lichiditate din piaţa interbancară sunt foarte relaxate la acest moment, fapt indicat şi de lipsa de cerere la licitaţia repo organizată luni de BNR, după cum remarcă şi analiştii.
Băncile nu au participat luni la licitaţia repo organizată săptămânal de Banca Naţională din cauza surplusului de lichiditate din sistemul bancar. Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat la dobânda de politică monetară de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână.
Analiştii ING Bank remarcă faptul că a fost pentru prima dată din octombrie 2011 când băncile locale nu au solicitat finanţare de la banca centrală.
Lichiditatea abundentă din piaţă este evidentă şi din dinamica ratelor de dobândă pe termen scurt, rata de referinţă ROBOR pe o zi aflându-se la 2,5% (nivelul minim al ultimelor două luni în contextul îngustării la trei puncte procentuale a coridorului din jurul dobânzii de politică monetară de 5,25%) cu o săptămână înaintea sfârşitului perioadei de formare a rezervelor minime obligatorii. „În contextul menţinerii actualelor condiţii de lichiditate şi al reducerii dobânzii-cheie, ne aşteptăm la o stabilizare a ratelor de dobândă din piaţa interbancară în jurul actualelor niveluri“, spune analistul UniCredit Ţiriac Bank.
Majoritatea analiştilor cred că BNR va reduce dobânda-cheie în a doua jumătate a anului indiferent de poziţia străinilor faţă de investiţiile în titluri de stat în lei şi de evoluţia cursului, discuţia fiind legată doar de intensitatea ciclului de relaxare monetară, respectiv care va fi pasul de ajustare a dobânzii. Evoluţia cursului de schimb este unul dintre elementele importante luate în considerare atunci când se stabileşte politica legată de dobânda-cheie din cauza expunerii masive a economiei la paritatea leu/euro, cu repercusiuni la nivelul inflaţiei.
Ieri, leul a continuat să se deprecieze spre finalul sesiunii interbancare şi rata de schimb a urcat până la 4,5 lei/euro, într-o piaţă cu volume reduse.
Iar riscurile de depreciere persistă, în opinia analiştilor, volatilitatea putând fi mai mare decât în trecut. Străinii au mutat o parte din banii investiţi pe pieţele emergente în obligaţiuni în dolari, pe fondul aşteptărilor ca randamentele acestora să crească după ce banca centrală a SUA va începe să retragă treptat din lichiditatea masivă injectată în piaţă. În primul trimestru, investitorii străini au ajuns să deţină 23% din titlurile de stat, dublu faţă de acum un an.
Analistul UniCredit Ţiriac apreciază că România continuă, totuşi, să aibă un avantaj competitiv faţă de alte ţări din regiune prin prisma indicatorilor macroeconomici (creştere economică peste media regiunii în T1 2013, surplus de cont curent după primele patru luni ale anului).
„Actualul nivel al cursului de schimb şi al randamentelor titlurilor formează un punct de intrare atractiv pentru investitorii străinii, în condiţiile în care BNR ar reduce rata de politică monetară din iulie.“
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 19.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
