• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
Eveniment

Retrospectivă macroeconomică 2019. Al patrulea an cu o creştere economică de peste 4% şi al şaptelea cu o creştere de peste 3%

Retrospectivă macroeconomică 2019. Al patrulea an cu o creştere economică de peste 4% şi al şaptelea cu o creştere de peste 3%

Moţiunea de cenzură înaintată de opoziţie a avut succes, iar guvernul Dăncilă a trebuit să părăsească puterea înainte de vreme

Autor: Iulian Anghel

23.12.2019, 23:04 477

Asemenea anilor din urmă, 2019 a debutat cu majorări de salarii. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.900 de la 2.080 de lei (plus 9,5%), cu un prag de 2.350 de lei pentru salariaţii cu studii superioare, angajaţi pe poziţii pentru care nomenclatorul meseriilor pretinde studii superioare. Salariile bugetarilor au crescut şi ele, iar controversata ordonanţă 114/2018 arată şi cum: „Prin derogare de la pre­vederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018”.

Însă primele au fost blocate la nivelul lui 2018: „Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

Semnele dificultăţilor financiare aveau să se vadă chiar de la începutul anului. Adoptarea bugetului a întârziat două luni. Luni în care cheltuielile au fost mai mici, pentru că în execuţie a fost bugetul pe 2018, fără majorările preconizate. Niciun responsabil din administraţie nu a explicat această întârziere care nu se justifica, având în vedere că, la acea vreme, guvernul avea o majoritate parlamentară puternică. Totuşi, bugetul întindea pe tarabă cifre strălucitoare: creştere economică de 5,5% şi un deficit fiscal de 2,8% pe cash. Preşedintele Klaus Iohannis a contestat bugetul la Curtea Constituţională, considerându-l prea umflat în pene, exagerat de optimist, ceea ce avea să se confirme spre final de an.

Ordonanţa 114, adoptată la finalul lui 2108, a continuat să bântuie mediul economic şi, până la urmă, guvernul a modificat-o în primăvară (OUG 19/2019) pilind puţin din ghearele ei ascuţite în privinţa taxei bancare sau a comisioanelor plătite în telecom şi energie.

Fostul ministru Eugen Teodorovici (stânga) i-a lăsat moştenire actualului ministru, Florin Cîţu (dreapta), un deficit bugetar de 2,8% din PIB

Datele de început de an păreau totuşi a confirma optimismul guvernului: economia a crescut în T I/2019 cu 5%, iar PIB-ul a făcut un salt istoric, la peste 1.000 mld. lei. Agitaţia provocată de alegerile europarlamentare şi de arestarea  liderului PSD Liviu Dragnea nu a trecut şi, în ciuda datelor care arătau că deficitele se adâncesc puternic, lucrurile pluteau încă pe entuziasmul creşterii de venituri.

În T II/2019 creşterea economică a fost de 4,4%, iar în primul semestru de 4,7%.

„Performanţa este bună. Nu trebuie să cădem în defetism, dar datele din economie, puse cap la cap, indică riscuri însemnate“, comenta, la acea vreme, economistul Laurian Lungu.

Primul semn de slăbiciune a venit din industrie. Industria, care participă cu 23% la PIB, a suferit o cădere puternică în iunie, un minus de 6,6%, ca urmare a restrângerii economiei Germaniei. În plus, deşi exporturile au rămas puternic peste exporturi, ritmul s-a redus şi pentru importuri şi pentru exporturi, ceea ce avea să indice o tendinţă de inhibare a consumului, motorul creşterii.

Prima rectificare bugetară, din august, a fost realizată pe creştere. Însă derapajul a început să-şi scoată capul din statisticile păstrate în seifuri. În august, deficitul bugetar ajunsese la 22 de miliarde de lei (2,13% din PIB), însemnând 77% din deficitul programat pe întreg anul. În septembrie, el atingea 28 mld. lei, echivalent a 2,62% din PIB (95% din deficitul programat pe 2019), iar în octombrie, cu un deficit de 29 mld. lei, ţinta anuală era deja depăşită.

Guvernul Dăncilă a căzut în prima decadă a lui octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale. Noul ministru al finanţelor, Florin Cîţu, a pus desfăşurătorul pe masă: veniturile estimate sunt cu 18 miliarde de lei sub cele programate. Nu există spaţiu pentru tăieri de fonduri, singura ieşire este majorarea deficitului fiscal. În final, au fost reduse din cheltuielile programate 2 miliarde de lei, iar deficitul fiscal a fost extins, la a doua rectificare bugetară, de la  2,8% din PIB la 4,4% din PIB (16 mld. lei). În plus, estimarea de deficit de cont este şi ea pesimistă: cel puţin 5% din PIB în acest an, fapt ce s-ar putea reflecta în principal în evoluţia cursului.

„Derapaj bugetar de proporţii“ avea să califice preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, situaţia  bugetară a ţării.

Şi totuşi, economia va creşte anul acesta, spune prognozele, cu 4%. Ar fi al patrulea an de când economia se plasează deasupra pragului de 4% şi al şaptelea an de când creşterea este de peste 3%.

Economia copiază, la scară mai mică, situaţia din 2007-2008. Are creşteri arat economice puternice, dar şi dezechilibre puternice. Or, de cele mai multe ori, aceste dezechilibre se răzbună. În 2008, PIB-ul real al României a crescut cu 9,3%, dar deficitul fiscal a fost de 5,4%. Ştim cât de greu a fost plătit preţul corectării acestui dezechilibru. În 2019 avem o creştere reală a PIB de 4%, dar un deficit fiscal mai mare decât creşterea, de 4,4%. O revenire la deficite mici este singurul bine pe care România şi-l poate face, dacă nu vrea să repete istoria.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: -0,0182
Ieri: 4.9480
Azi: 5.0130
Diferență: -1,1477
Ieri: 5.0712
Azi: 5.6906
Diferență: 0,4253
Ieri: 5.6665
Azi: 5.0700
Diferență: -0,8584
Ieri: 5.1139