Eveniment

Revenirea puternică a consumului în T IV şi investiţiile de plus 18% au fost cheia creşterii de 4,1% din 2019

Revenirea puternică a consumului în T IV şi investiţiile de plus 18% au fost cheia creşterii de 4,1% din 2019

Autor: Iulian Anghel

♦ Cheia creşterii bune a economiei, cu 4,1% în 2019, se află în trimestrul IV al anului trecut, trimestrul în care avansul real al PIB, de 4,3% an/an (şi de 1,5% în T IV faţă de T III), a fost cu mult peste ceea ce anticipau economiştii ♦ Investiţiile în 2019 (creştere de aproape 18% pe volum) au pus şi ele umărul la creşterea economică.

INS a publicat marţi datele detaliate ale creşterii PIB-ului real cu 4,1% în 2019, o creştere bună şi puţin aşteptată, având în vedere finalul de ciclului economic în care a evoluat economia.

Trimestrul al IV-lea a venit cu o surpriză pe zona de consum (partea de utilizare a PIB), acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. Consumul populaţiei  a crescut, pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

O creştere puternică a consumului a fost înregistrată şi la consumul administraţiei (12,8% consumul final colectiv în 2019, cu un plus de 18,8% în T IV, an/an, şi de 25,8% în

T IV faţă de T III). „Ceea am înregistrat în zona de consum guvernamental sunt plăţile efectuate la final de an când guvernul şi-a plătit o bună parte din datorii, cu riscul majorării deficitului bugetar. Cât despre creşterea consumului populaţiei, aici putem vorbi de o încredere crescând, pentru viitor, poate şi de o creştere de venituri, având în vedere că pensiile au crescut din septembrie. Această tendinţă de majorare a consumului s-a menţinut în prima parte a lui 2020 (creştere de consum de 11%, în ianuarie). Însă acum datele noi resetează jocul şi este devreme să fie făcute prognoze pentru ce va fi în T I/2020, în baza tendinţelor trimestriale“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Alături de consum, investiţiile au pus şi ele umărul serios la creşterea economică.

Pe volum, creşterea de 17,8% înregistrată în 2019 este cea mai mare din ultimii zece ani. În T IV/2019 investiţiile au crescut cu 15,2% faţă de T IV/2018, dar au scăzut uşor faţă de T III (minis 3,8%).

“Se evidenţiază continuarea momentului favorabil din sfera investiţiilor productive, evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de politica fiscal-bugetară relaxată”, a comentat Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

Pe total, consumul, care a însemnat 81,3% din PIB, a contribuit cu 4,9% la creşterea economică de 4,1%. Investiţiile (23,7% din PIB) au contribuit cu 3,7% la creşterea economică. Contribuţii negative (pe partea de utilizare a PIB) au avut exportul net (minus 1,7%) şi stocurile (minus 2,8%).

Pe partea de formare a PIB, agricultura a însemnat 4,1% din PIB şi a avut o contribuţie zero la creşterea economică. Pe volum agricultura a scăzut în 2019 cu 3,2%.

Industria, cu o participare la PIB de 21,9% în 2019 a avut o contribuţie negativă la creştere economică (minus 0,3%). Pe volum, industria a scăzut cu 1,5% faţă de 2018.

Comerţul, cu o contribuţie de 18,2% la PIB, a participat la creşterea economică cu 0,9%. Pe volum, comerţul a avansat anul trecut cu 4,8% faţă de 2018.

Sectorul IT&C a avut o felie din PIB de 5,6% şi o contribuţie la creştere de 0,4%, la fel ca tranzacţiile imobiliare  (cu o cotă în PIB de 7,3%). IT&C a crescut pe volum cu 8,1% iar tranzacţiile imobiliare cu 5,7%.

 Administraţia publică a participat şi ea la creşterea economică cu 0,3%, cu o contribuţie la formarea PIB de 13,5% şi un avans pe volum de 2,5%.

Impozitele nete pe produs au însemnat 9,3% din PIB, având o cotă de 0,9% la creştere economică (creştere de 9,5% pe volum).

Rădulescu arată că, potrivit scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania economia internă ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 3,8% între 2020 - 2022, evoluţie susţinută de continuarea fluxurilor investiţionale (avans mediu de 5,4%) şi ameliorarea cererii externe nete.

AFACERI DE LA ZERO