Eveniment

Reversul boom-ului economic: România a înregistrat în 2016 cea mai gravă deteriorare a deficitului bugetar dintre ţările UE

Reversul boom-ului economic: România a înregistrat în...

Autor: Iulian Anghel

24.10.2017, 00:07 350

România a înregistrat în 2016 o creştere econo­mică record postcriză, de aproape 5%, iar anul acesta se îndreaptă spre un avans al PIB de 6% - cel mai mare din Uniunea Europeană. Dar aceste creşteri au un cost: majorarea de trei ori a deficitului bugetar, într-un interval extrem de scurt.

România a suferit în 2016 cea mai gravă deteriorare a deficitului bugetar din UE, de la 0,8% din PIB în 2016 (pe ESA) la 3% din PIB anul trecut, indică datele Eurostat – oficiul de statistică al UE – publicate ieri.

Doar Spania, cu un deficit bugetar de 4,5% din PIB, şi Franţa, cu un deficit bugetar de 3,4% din PIB, au avut anul trecut deficite mai mari decât România. Dar, în vreme ce alte ţări inclusiv Spania şi Franţa sunt într-un proces de consolidare fiscală accentuat, Ro­mâ­nia face pasul înapoi: îşi ma­jo­rează defici­tele în loc să le reducă.

Majorarea deficitelor vine pe fondul rela­xării fiscale fără pre­cedent şi al deciziilor de majorare a salariilor pe cale adminis­trativă, care au crescut cheltu­ielile statului, dar nu au impulsionat ve­ni­turile în aşa mă­sură încât o dete­riorare a de­ficitelor să fie evitată. Iar pe termen scurt nu vor fi mo­dificări însemnate.

În ultimul său raport, Banca Mon­dială şi-a majorat previziunile privind ritmul de creştere economică la 5,5% în 2017 (4,4% în raportul din iunie) şi la 4,1% în 2018 (3,7% în vară), dar arată că finanţele publice şi poziţia externă a ţării se vor deteriora pentru că posi­bilităţile de a jongla cu politicile fiscale sunt extrem de mici. În 2015, România era în pluto­nul ţărilor cu cel mai mic deficit bugetar. Cu un deficit de 0,8% din PIB pe ESA (1,4% din PIB pe cash), România a fost în spatele Cehiei, care a înregistrat un deficit bugetar de 0,6% din PIB, al Sue­diei, cu un excedent bugetar de 0,2% din PIB, al Germaniei cu excedent de 0,6% din PIB şi al Luxemburgului, cu un excedent de 1,4% din PIB.

Toate ţă­rile din acest pluton au continuat con­soli­darea fiscală astfel că Cehia a ajuns în 2016 la un excedent de 0,7% din PIB, iar Germania la un exce­dent de 0,8% din PIB.

Suedia la unul de 1,1% din PIB, iar Luxemburg la unul de 1,6% din PIB. Cu trei excepţii, restul ţărilor din UE au trecut în 2017 printr-un proces de consolidare fiscală, fie reducându-şi deficitele, fie majorându-şi excedentele. Estonia, Austria şi România sunt cele trei ţări din UE în care deficitul s-a majorat în 2016 faţă de 2015. Doar că, dacă în Estonia şi Austria derapajul este marginal (de la un excedent de 0,1% din PIB în Estonia în 2015 la un deficit de 0,2% din PIB în 2016 şi de la un deficit de 1% din PIB în 2015 la unul de 1,6% din PIB în 2016 în Austria), în România el este major: de la 0,8% din PIB în 2015 la 3% din PIB în 2016. Anul acesta nu se va înregistra în România niciun proces de consolidare fiscală, iar în anii ce vin această consolidare va fi minimă din cauza angajamentelor salariale masive luate de guvern şi a unor reduceri însemnate de taxe care au afectat serios veniturile bugetului.

Pe de altă parte, cu o datorie suverană de 37,6% din PIB, România se află printre statele cu cel mai mic nivel al datoriei guver­namentale. Datorii mai mici decât România mai au Estonia (9,4% din PIB), Luxemburg (20,8% din PIB), Bulgaria (29% din PIB), Cehia (36,8% din PIB) şi Da­ne­marca (37,7% din PIB). Cele mai mari ni­veluri ale datoriei guvernamentale ra­por­ta­tă la PIB au Grecia (180% din PIB), Italia (132% din PIB) şi Portugalia (130% din PIB).

Însă deficitele mari majorează accentuat datoria României. Potrivit ultimului raport al FMI, datoria publică va ajunge la 46% în 2022, de la 38% din PIB în prezent.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO