Eveniment

Revolta investitorilor străini: Noi am venit aici acum două decenii, am adus bani, am făcut investiţii, iar acum suntem expulzaţi. Am ajuns să fim ţapi ispăşitori pentru greşelile politicienilor. Acest gen de naţionalism - care începe să se manifeste şi în România - nu va aduce nimic bun

Revolta investitorilor străini: Noi am venit aici acum...

Autor: Cristian Hostiuc

29.01.2017, 19:27 12519

Care credeţi că este cea mai mare ameninţare pentru Europa Centrală şi de Est în următorii ani? Creşterea naţionalismului, care se vede tot mai des, a fost răspunsul direct al lui Karl Sevelda, CEO-ul grupului austriac Raiffeisen International, cel care deţine reţeaua de bănci din fostele ţările comuniste, inclusiv din România, la Forumul Euromoney de la Viena, de acum două săptămâni.

Opinia lui este împărtăşită de o bună parte dintre investitorii din Europa Centrală şi de Est, în special cei din sectorul bancar, care sunt cel mai expuşi la naţionalismul politicienilor şi mulţimilor.

Sevelda constată că investitorii străini, cei care au venit în aceste ţări acum două decenii şi au făcut primele investiţii, încep să fie expulzaţi, nu mai sunt bineveniţi: „suntem trataţi incorect.”

Karl Sevelda

Mai mult decât atât, băncile şi în special băncile străine, sunt găsite ţapi ispăşitori pentru situaţiile economice dificile din ţările unde sunt prezente, plătind în locul politicienilor din ţările respective, care dau vina pe bancheri.

Noi am făcut greşeli pentru care am plătit, dar nu putem să fim responsabili şi în locul politicienilor, spune bancherul austriac.

Europa de Est ar trebui să strângă rândurile, în condiţiile în care Europa are propriile probleme, iar în Statele Unite există instabilitate odată cu venirea lui Donald Trump.

Acest naţionalism din Europa Centrală şi de Est, care a început cu Ungaria, continuă cu Polonia şi începe să se manifeste în România, deşi nu la fel de mult ca în Polonia, nu va aduce nimic bun, spune Sevelda. „PSD pare mai rezonabil”.

Viitorul nu este în separatism: We need more Europe, not less Europe, spune şeful de la Raiffeisen International.

După mai bine de 25 de ani de la căderea comunismului, ţările Europei Centrale şi de Est, cele incluse în Uniunea Europeană, ridică glasul.

Investitorii străini, care prin investiţiile lor au acoperit o bună parte din golurile economice lăsate de căderea comunismului, sunt văzuţi cu alţi ochi de noile generaţii de politicieni, de companiile naţionale de stat şi private care s-au ridicat în ultimele decenii şi, nu în ultimul rând, de o bună parte din populaţie, pentru care căderea comunismului şi integrarea în Uniunea Europeană nu le-au adus nimic bun.

Revolta şi frustrarea investitorilor străini vin din faptul că au fost buni să vină cu banii când s-au prăbuşit fostele economii comuniste, au adus know-how, au adus echipamente noi, au deschis pieţe de desfacere, au pregătit noile generaţii de angajaţi, au majorat salariile, au ridicat nivelul de trai, iar acum nu mai sunt bineveniţi, sunt expulzaţi, sunt daţi afară. De ce?

În România, acest naţionalism politic şi economic (care se manifestă în Ungaria şi Polonia), încă nu se vede în practică, deşi ca retorică este, mai nou, prezent în discursurile politicienilor şi ale unor oameni de afaceri români.

Poate românii sunt mai cosmopoliţi având în vedere că peste 3 milioane lucrează în străinătate, iar integrarea în Uniunea Europeană are cel mai ridicat grad de favorabilitate dintre toate popoarele din Europa Centrală şi de Est.

 Din punct de vedere economic, întrebarea este dacă locul investitorilor străini poate fi luat de altcineva, de companii româneşti sau de către statul român prin companiile pe care le mai deţine.

În Ungaria, Viktor Orban, premierul autoritar, i-a determinat pe cei de la Erste să vândă statului o bucată din banca pe care grupul austriac o deţine în Ungaria.

În Polonia, UniCredit/Bank Austria, cel mai important grup bancar din Europa Centrală şi de Est, şi-a vândut banca unor entităţi ale statului polonez, pentru că avea nevoie de bani în Italia.

România nu este pregătită să cumpere ceea ce vor investitorii străini să vândă sau să lase.

Companiile de stat sunt mai mult sau mai puţin devalizate în continuare pe filieră politică şi pe filieră privată şi oricum nu au strategii de expansiune şi nici cunoştinţe de preluare, iar grupurile private româneşti sunt mult prea slabe pentru a intra în acest joc. Cele care au făcut achiziţii – Banca Transilvania/Volksbank – sunt nişte excepţii.

Mai mult decât atât, majoritatea companiilor româneşti continuă să sufere de lipsă de capital propriu, cel puţin în bilanţurile din România. Foarte mulţi bani sunt în afară, iar antreprenorii români preferă să-i ţină la loc sigur decît să-i repatrieze în România, unde sunt nisipuri mişcătoare în fiecare zi.

În România, investiţiile străine au ajuns în perioada de boom la aproximativ 70 de miliarde de euro, pentru ca după criză să mai scadă până spre 65 mld. euro.

Cine din România poate cumpăra sau prelua şi duce mai departe activele deţinute de străini? Pe hârtie şi din vorbe, lista poate să fie lungă, dar în realitate nu prea există capacitate financiară, organizatorică şi umană pentru asemenea procese economice.

Naţionalismul economic poate să fie bun, atât timp cât ai cum să-l finanţezi şi mai ales dacă poţi să menţii pieţele de desfacere şi uşile deschise la partenerii internaţionali.

Comunismul nu a putut să-şi menţină pieţele de desfacere şi a fost nevoie de două decenii, cu investitori străini, pentru a înlocui golurile economice. Golurile politice s-au înlocuit imediat, pentru că din vorbe orice se poate face.

Înainte să creştem naţionalismul economic şi să-i „expulzăm pe străini, care fac profituri imense şi scot banii din ţară”, să vedem dacă putem întări companiile private româneşti şi de stat, pentru a nu ne trezi cu alte goluri ca după căderea comunismului şi a pierde un deceniu pentru a le umple.

Cu cine înlocuim investitorii străini dacă nu-i mai vrem?

 
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO